„Biserica Ortodoxă din Republica Moldova își păstrează statutul ei actual”, este declarația episcopului Ioan Moșneguțu, vicar al Mitropoliei Moldovei, după adunarea la care au participat protopopii și stareții mănăstirilor din țară, subordonate Mitropoliei.

La ședință a fost examinată și adresarea unui grup de preoți, care au cerut anterior, trecerea bisericii la Patriarhia Română

„Biserica Ortodoxă din Republica Moldova, împreună cu clericii ei, va adera la Mitropolia Basarabiei. Astăzi, dezmințim această poziție eronată, promovată în unele surse media. În cadrul ședinței, a fost adoptată o decizie, potrivit căreia, Biserica Ortodoxă din Republica Moldova își păstrează statutul ei actual…

Clerul și poporul rămâne fidel Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova și IPS Vladimir. Nu vor fi inițiate discuții de aderare a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova la Patriarhia Română”, a precizat Ioan Moșneguțu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Mitropolitul Moldovei Vladimir a anunțat că o să convoace pentru ziua de joi, 16 noiembrie 2023, o ședință cu protopopii și stareții de mănăstiri, pentru a discuta solicitarea clericilor din protopopiatul de Chișinău de a ieși din subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse și de a trece sub oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române.

Încă 13 parohi părăsesc Mitropolia Moldovei și trec la Mitropolia Basarabiei. Urmează și altele

#Mitropolia Moldovei #Patriarhia română #preoti #sedinta

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.