Despre denumirea oficială a limbii pe care o vorbește populația Republicii Moldova se discută ani la rândul. Politicienii care se perindă de la guvernare la opoziție au divizat populația cu moldoveneasca și româna.

Cât de paradoxal nu ar fi, atunci când se redacta Constituția țării, nu au existat discuții la subiect. În prima varianta nu se pomenea nimic despre pretinsa limbă moldovenească.

Ulterior, mandatul Comisiei care elabora Constituția a expirat, concomitent cu cel al primului Parlament. S-a format altă componență, iar noii membri au editat prevederile și au punctat că în Republica Moldova se vorbește moldovenească, în baza grafiei latine.

În 2023, Curtea Constituțională a stabilit definitiv că vorbim româna, însă disputele nu s-au încheiat. Politicienii încă mai folosesc subiectul pentru a manipula electoratul. Pe lângă limbă, oamenilor li se insuflă că li s-ar fura și credința, pentru că avem două Mitropolii și sărbătorim de două ori Crăciunul. De parcă nu am spune aceleași rugăciuni și ne-am ruga aceluiași Dumnezeu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Declarații despre românizare, pierderea identității naționale și pretinsa colonizare se tot aud și până astăzi din Rusia și agenții lor. Doar că oficialii de la Kremlin uită să menționeze că unicii care ne-au știrbit identitatea națională după 1812 și o fac până astăzi tot de la Moscova sunt.

De la deportări și închiderea bisericilor, până la război pe Nistru și говори на нормальном языке, toate de la ei vin.

Celor din regiunea separatistă, care pretind că vorbesc într-o pretinsă moldovenească, în baza grafiei chirilice, le amintim că de la Roma ne tragem, de la Dacia Traiană.

#Briefingul Zilei #limba romana #Traian Stoianov

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.