Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, Nota de poziție privind proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2025 („Bugetul Plus”) și corelarea acestuia cu Planul de creștere economică a Republicii Moldova, susținut financiar de Uniunea Europeană.

Documentul analizează implicațiile proiectului asupra dezvoltării economice și bunei guvernanțe, evidențiind mai multe deficiențe care au generat reacții critice în rândul societății civile. Printre principalele probleme semnalate se numără lipsa de transparență în procesul decizional, incoerența unor măsuri bugetare cu obiectivele Planului de creștere economică, riscurile de limitare a autonomiei locale și posibilele derapaje către practici de clientelism politic în alocarea fondurilor.

„Modul în care a fost aprobat proiectul, precum și prevederile lui, au provocat reacții critice în societate sub mai multe aspecte: nerespectarea rigorilor de transparență în procesul decizional la promovarea proiectului, incoerența unor măsuri prevăzute cu filozofia Planului de creștere economică pentru Republica Moldova, limitarea autonomiei locale și crearea premiselor pentru clientelism politic”, a declarat Marina Soloviova, directoare a programului „Politici economice” și autoarea notei de poziție.

Pe lângă aspectele criticate, Expert-Grup propune în document o serie de recomandări, printre care: asigurarea transparenței în procesul bugetar, alinierea măsurilor propuse cu obiectivele Planului de creștere economică, garantarea autonomiei locale, pluralismului și participării tuturor părților implicate, precum și evitarea utilizării sprijinului financiar din partea UE pentru proiecte neproductive, cu caracter populist. Totodată, accentuează necesitatea orientării investițiilor către domenii care susțin tranziția economică spre un model bazat pe competitivitate și valoare adăugată.

„Noi din start am accentuat importanța strategică a Planului de creștere a Moldovei oferit cu generozitate de către Uniunea Europeană, însă pentru a avea impact real asupra accelerării dezvoltării economice a țării aceste resurse trebuie alocate în baza principiilor de bună guvernanță (transparență, consultări publice, depolitizarea fluxurilor financiare și lipsa conflictelor de interese). Guvernarea nu trebuie să uite și de faptul că resursele UE trebuie investite în activități care generează valoare adăugată, pentru a crește capacitatea economiei naționale de a întoarce în timp aceste împrumuturi.

Programul „Buget Plus” nu se încadrează în aceste principii. Noi vedem multiple riscuri de utilizare irațională și politizată a acestor resurse, lucru, evident, inacceptabil. Vom monitoriza cu atenție și în continuare cum guvernarea va gestiona banii din Planul de creștere a Moldovei, a subliniat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Prin nota de poziție lansată astăzi, Expert-Grup reiterează importanța consolidării unui cadru bugetar transparent, participativ și orientat spre tranziția către un model economic bazat pe valoare adăugată înaltă.

Nota de poziție completă, disponibilă în limba română și engleză, poate fi consultată pe următorul link: euromonitor.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bugetul Plus #expert-grup #nota de pozitie

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.