Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, Nota de poziție privind proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2025 („Bugetul Plus”) și corelarea acestuia cu Planul de creștere economică a Republicii Moldova, susținut financiar de Uniunea Europeană.

Documentul analizează implicațiile proiectului asupra dezvoltării economice și bunei guvernanțe, evidențiind mai multe deficiențe care au generat reacții critice în rândul societății civile. Printre principalele probleme semnalate se numără lipsa de transparență în procesul decizional, incoerența unor măsuri bugetare cu obiectivele Planului de creștere economică, riscurile de limitare a autonomiei locale și posibilele derapaje către practici de clientelism politic în alocarea fondurilor.

„Modul în care a fost aprobat proiectul, precum și prevederile lui, au provocat reacții critice în societate sub mai multe aspecte: nerespectarea rigorilor de transparență în procesul decizional la promovarea proiectului, incoerența unor măsuri prevăzute cu filozofia Planului de creștere economică pentru Republica Moldova, limitarea autonomiei locale și crearea premiselor pentru clientelism politic”, a declarat Marina Soloviova, directoare a programului „Politici economice” și autoarea notei de poziție.

Pe lângă aspectele criticate, Expert-Grup propune în document o serie de recomandări, printre care: asigurarea transparenței în procesul bugetar, alinierea măsurilor propuse cu obiectivele Planului de creștere economică, garantarea autonomiei locale, pluralismului și participării tuturor părților implicate, precum și evitarea utilizării sprijinului financiar din partea UE pentru proiecte neproductive, cu caracter populist. Totodată, accentuează necesitatea orientării investițiilor către domenii care susțin tranziția economică spre un model bazat pe competitivitate și valoare adăugată.

„Noi din start am accentuat importanța strategică a Planului de creștere a Moldovei oferit cu generozitate de către Uniunea Europeană, însă pentru a avea impact real asupra accelerării dezvoltării economice a țării aceste resurse trebuie alocate în baza principiilor de bună guvernanță (transparență, consultări publice, depolitizarea fluxurilor financiare și lipsa conflictelor de interese). Guvernarea nu trebuie să uite și de faptul că resursele UE trebuie investite în activități care generează valoare adăugată, pentru a crește capacitatea economiei naționale de a întoarce în timp aceste împrumuturi.

Programul „Buget Plus” nu se încadrează în aceste principii. Noi vedem multiple riscuri de utilizare irațională și politizată a acestor resurse, lucru, evident, inacceptabil. Vom monitoriza cu atenție și în continuare cum guvernarea va gestiona banii din Planul de creștere a Moldovei, a subliniat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Prin nota de poziție lansată astăzi, Expert-Grup reiterează importanța consolidării unui cadru bugetar transparent, participativ și orientat spre tranziția către un model economic bazat pe valoare adăugată înaltă.

Nota de poziție completă, disponibilă în limba română și engleză, poate fi consultată pe următorul link: euromonitor.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bugetul Plus #expert-grup #nota de pozitie

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.