Actualmente, circa 320 de primării din Republica Moldova sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară, potrivit lui Alexei Buzu. Secretarul general al Guvernului a relatat într-un interviu pentru IPN că autoritățile se așteaptă ca numărul lor să crească.

Cabinetul de miniștri planifică modificări ale legislației, pentru a simplifica procedurile de amalgamare. Mai exact, s-ar putea propune ca organizarea alegerilor anticipate să fie excluse.

„Noi ne propunem ca etapa de până acum a procesului legată de alegerile anticipate să fie scoasă. Primăriile vor fi implicate într-un proces de amalgamare voluntar, fără a fi nevoie de să organizeze alegerile anticipate. Noi putem să pregătim procesul, iar alegerile vor avea loc în data alegerilor locale generale din 2027.

Vom simplifica mai multe proceduri. Vom oferi mai multe oportunități de a realiza și de a implica comunitatea. Vom veni cu stimulente și pe termen lung, și pe termen scurt. Spre exemplu, ne propunem să modificăm cadrul care reglementează modul în care primăriile beneficiază de surse proprii”, a declarat Buzu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, conform oficialului, amalgamarea voluntară va deveni normativă. Mai exact, în localitățile unde numărul populației este mic și nu s-a recurs la procedură benevol, aceasta va fi implementată prin lege.

„Vom discuta cu ei și pentru ele va fi administrat un proces de amalgamare normativă, în care nu vor fi prezente anumite stimulente. Și ele vor trece prin acest proces în baza unei legi. Mai mult, procesul de amalgamare normativă și voluntară va fi valabil și accesibil și după 2027, deci după alegerile din 2027”, a spus Buzu.

Guvernul a anunțat pe 20 ianuarie că începe consultări pentru reforma administrației publice locale. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

#alegeri #Alexei Buzu #amalgamare #Primării #reforma administratiei publice

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.