VIDEO Calea Letoniei spre Uniunea Europeană. Cum a devenit Letonia granița estică a UE

La 1 mai 2004, Letonia aderă la Uniunea Europeană, în decembrie 2007 aderă la spațiul Schengen, iar în 2014 a aderat la zona euro. În prezent, Letonia a devenit granița estică a Uniunii Europene și un punct de tranzit foarte frecventat și aglomerat datorită porturilor sale fără gheață, căilor ferate și aeroportului din Riga. Capitala țării este de fapt și centru politic, economic și cultural, iar asta pentru că mai mult de o treime din populația Letoniei (peste 700.000 de persoane) trăiește și lucrează la Riga.

După aderarea la UE, ţara s-a dezvoltat vertiginos. A reuşit să atragă investiții străine directe care au atins aproape 10 miliarde de euro. Drept rezultat, s-a îmbunătățit considerabil viața oamenilor.

Letonia a organizat un referendum privind aderarea țării la marea comunitate europeană în 2003, iar cea mai mare parte a cetăţenilor au spus un „Da” ferm eurointegrării. Beneficiile acestui parteneriat sunt resimțite pe deplin de cetăţenii letoni. Din bugetul Uniunii Europene, anual, Letoniei îi este alocată suma aproximativă de peste un miliard de euro. De cealaltă parte, contribuţia Letoniei la bugetul uniunii este de 200 de milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#proces de aderare #Letonia #UE

Cu ocazia Zilei mondiale a sănătății mintale, mai mulți locuitori ai municipiului Bălți au participat la un atelier dedicat gestionării anxietății în perioade de criză. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) Moldova, care a organizat evenimentul, intervențiile în domeniul sănătății mintale și sprijinul psihosocial sunt esențiale în situații de criză, oferind suport emoțional și contribuind la consolidarea rezilienței.

„În perioade de urgență și conflict, îngrijirea sănătății mintale poate face diferența între disperare și reziliență, izolare și apartenență, vulnerabilitate și recuperare. Experiența Moldovei arată că investițiile în sănătate mintală și sprijin psihosocial permit oamenilor nu numai să supraviețuiască suferinței războiului, ci și să-și reconstruiască speranța, identitatea și comunitatea”, a declarat Ester Ruiz de Azua, șefa misiunii OIM Moldova.

Participanții atelierului au luat parte la o sesiune de art-terapie, intitulată „Eu și visele mele”. Activitatea a urmărit încurajarea reflecției personale, eliberarea emoțională și crearea unui sentiment de conexiune între participanți.

În colaborare cu Inspectoratul General pentru Migrație din Bălți, echipa a organizat și o sesiune dedicată sănătății mintale a persoanelor afectate de strămutare. Participanții au vizionat un videoclip realizat de regizorul moldovean Alexandru Curilov, care ilustra experiențele copiilor cu părinți migranți, urmat de discuții ghidate menite să îi ajute să-și proceseze emoțiile și să identifice strategii personale de adaptare.

De la începutul războiului, aproape 18.000 de persoane strămutate din Ucraina au primit sprijin prin programele de sănătate mintală ale OIM în Moldova. Printre acestea se numără 1.080 de persoane care au beneficiat de servicii specializate de sănătate mintală.