Prunele moldovenești se vând în Germania la prețuri mediu și mai jos de mediu. Experții explică această poziționare prin lipsa de infrastructură din țară care nu permite crearea valorii adăugate la fructe. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, de către Iurie Fală, director executiv al Asociației producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldova-Fruct”, și expertul economic Veaceslav Ioniță.

Iurie Fală afirmă că producătorii moldoveni vând prunele mai ieftin din cauză că nu toți pot oferi standardul solicitat pe piața germană din cauza lipsei lanțului post recoltare. O altă explicație ține de soiurile cultivate în Republica Moldova care sunt mai puțin competitive în comparație cu cele din alte țări.

„Dacă să ne comparăm cu Turcia, Italia sau Spania, atunci infrastructura care creează valoarea adăugată pentru fructe, mă refer aici la sortare, calibrare și ambalare este foarte slab dezvoltată la noi și partenerii noștri trebuie să facă această procedură acolo unde noi exportăm. Noi vindem în vrac și ei le preambalează”, a mai spus directorul executiv al Asociației producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldova-Fruct”.

Germania se plasează printre cei mai mari importatori de prune din Republica Moldova alături de România și Polonia. Calculele făcute de expertul economic Veaceslav Ioniță arată că Republica Moldova se plasează pe locul al treilea la exporturi de fructe în această țară după Spania și Italia.

„Germanii au importat fructe din Turcia la un preț de 3,2 dolari, din Africa de Sud cu 2,4 dolari, din Țările de Jos cu 2,2 dolari și cel mai mic preț a fost din Republica Moldova – un dolar kilogramul. Asta arată că suntem competitivi ca preț, dar că mai trebuie să lucrăm la calitate. Avem potențial de creștere, dar statul trebuie să intervină pentru a crea condiții mai bune pentru exportul fructelor”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Printre țările care au cumpărat anul trecut prune din Republica Moldova se numără Austria care a oferit un preț de aproximativ 90 de cenți, iar Țările de Jos și Italia au dat aproximativ 80 de cenți. În lista mai figurează Croația, Belarus, Letonia și Polonia care au importat prune moldovenești cu câte aproximativ 60 de cenți pentru un kilogram. Rusia a oferit 50 de cenți, iar România – 43 de cenți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fructe #Germania #Iurie Fală #Moldova #prune #Veaceslav Ionita

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.