Campania „Ajută-mă să te ajut!”, care a fost implementată în perioada 30 mai – 29 august curent, în cadrul proiectului „Date pentru Impact” (D4I), implementat de Palladium International, cu sprijinul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și susținerea Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), a ajuns la final.

În acest context, Primăria municipiului Chișinău și Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului a Consiliului municipal Chișinău au prezentat miercuri, 23 noiembrie, în cadrul unui eveniment public, rezultatele campaniei.

„Această campanie a reușit identificarea și monitorizarea a peste 2800 de copii refugiați din Ucraina și a însoțitorilor acestora, aflați în tranzit sau care au decis să rămână în orașul Chișinău, în vederea cunoașterii problemelor cu care se confruntă și luării de măsuri concrete pentru rezolvarea operativă a acestora. În cadrul aceleiași campaniei, peste 4000 de persoane din comunitatea refugiaților au fost informate despre serviciile specializate acordate de instituțiile municipale”.

Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, a ținut să remarce că această campanie de informare a fost binevenită, în condițiile când marea majoritate a copiilor refugiați din Ucraina au rămas în municipiul Chișinău, iar inițiativa a contribuit la o evidență și o documentare mai exactă a necesităților minorilor, precum și la prevenirea multor situații de risc iminent pentru copii.

Drept rezultat, municipalitatea a oferit suport și protecție copiilor aflați în situații de risc, în vederea prevenirii oricărei forme de abuz, violență și neglijare, cu monitorizarea fiecărui caz în parte.

„Este încurajator faptul că aproape 80% din copiii cartografiați au beneficiat de serviciile centrelor comunitare pentru copii și tineret, taberele de zi, centrele de tineret, serviciile de zi, serviciile de reabilitare și alte servici oferite de instituțiile noastre”, a precizat Angela Cutasevici.

În perioada campaniei, circa 60 de angajați ai instituțiilor municipale (asistenți sociali, pedagogi, psihologi), care au activat în toate sectoarele din orașul Chișinău, au identificat necesitățile specifice a 2827 de copii refugiați. Un număr de 242 de copii au fost identificați în situație de risc, dintre care 12 minori fără ocrotire părintească. În special, copiii supuși riscului au fost cei neînsoțiți de persoane autorizate și în pericol iminent, iar situația lor a fost soluționată prin intervenția Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului, fiind asistați de reprezentanții autorităților tutelare teritoriale și locale.

Directorul proiectului USAID „Date pentru Impact” (D4I), Palladium International, Camelia Gheorghe, a precizat că aportul lor în această campanie a constat, în primul rând, în aplicarea unei metodologii complexe de cartografiere a necesităților, începând cu elaborarea formularului de colectare a datelor, instruirea împreună cu UNHCR a specialiștilor care au intervievat refugiații și analiza datelor, până la examinarea rezultatelor cu actorii-cheie, în vederea sprijinirii acestora în a întreprinde măsuri și acțiuni concrete în beneficiul refugiaților. De asemenea, a fost implementată campania „Ajută-mă să te ajut!” de comunicare și informare pentru comunitatea refugiaților, privind serviciile specializate acordate de instituțiile municipale.

Procesul de cartografiere a mai stabilit că nevoile prioritare ale copiilor refugiați erau alimentele, îmbrăcămintea și încălțămintea. De asemenea, la data cartografierii, 1 din 3 copii erau înregistrați la medicul de familie și 2 din 5 copii erau înscriși într-o formă de învățământ pe durata șederii în orașul Chișinău. Pentru a răspunde mai bine la nevoile copiilor refugiați, direcțiile municipale de resort s-au mobilizat, campania conducând la creșterea accesului la servicii medicale și educaționale.

În perioada implementării campaniei s-a dublat numărul pachetelor alimentare și igienice distribuite familiilor, numărul copiilor-beneficiari de asistență medicală a crescut cu 120%, iar cel al tinerilor-beneficiari de programele Centrului Municipal de Tineret Chișinău a crescut de 4 ori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #protectie #refugiati #suport #Ucraina

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.