Campania „Ajută-mă să te ajut!”, care a fost implementată în perioada 30 mai – 29 august curent, în cadrul proiectului „Date pentru Impact” (D4I), implementat de Palladium International, cu sprijinul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și susținerea Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), a ajuns la final.

În acest context, Primăria municipiului Chișinău și Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului a Consiliului municipal Chișinău au prezentat miercuri, 23 noiembrie, în cadrul unui eveniment public, rezultatele campaniei.

„Această campanie a reușit identificarea și monitorizarea a peste 2800 de copii refugiați din Ucraina și a însoțitorilor acestora, aflați în tranzit sau care au decis să rămână în orașul Chișinău, în vederea cunoașterii problemelor cu care se confruntă și luării de măsuri concrete pentru rezolvarea operativă a acestora. În cadrul aceleiași campaniei, peste 4000 de persoane din comunitatea refugiaților au fost informate despre serviciile specializate acordate de instituțiile municipale”.

Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, a ținut să remarce că această campanie de informare a fost binevenită, în condițiile când marea majoritate a copiilor refugiați din Ucraina au rămas în municipiul Chișinău, iar inițiativa a contribuit la o evidență și o documentare mai exactă a necesităților minorilor, precum și la prevenirea multor situații de risc iminent pentru copii.

Drept rezultat, municipalitatea a oferit suport și protecție copiilor aflați în situații de risc, în vederea prevenirii oricărei forme de abuz, violență și neglijare, cu monitorizarea fiecărui caz în parte.

„Este încurajator faptul că aproape 80% din copiii cartografiați au beneficiat de serviciile centrelor comunitare pentru copii și tineret, taberele de zi, centrele de tineret, serviciile de zi, serviciile de reabilitare și alte servici oferite de instituțiile noastre”, a precizat Angela Cutasevici.

În perioada campaniei, circa 60 de angajați ai instituțiilor municipale (asistenți sociali, pedagogi, psihologi), care au activat în toate sectoarele din orașul Chișinău, au identificat necesitățile specifice a 2827 de copii refugiați. Un număr de 242 de copii au fost identificați în situație de risc, dintre care 12 minori fără ocrotire părintească. În special, copiii supuși riscului au fost cei neînsoțiți de persoane autorizate și în pericol iminent, iar situația lor a fost soluționată prin intervenția Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului, fiind asistați de reprezentanții autorităților tutelare teritoriale și locale.

Directorul proiectului USAID „Date pentru Impact” (D4I), Palladium International, Camelia Gheorghe, a precizat că aportul lor în această campanie a constat, în primul rând, în aplicarea unei metodologii complexe de cartografiere a necesităților, începând cu elaborarea formularului de colectare a datelor, instruirea împreună cu UNHCR a specialiștilor care au intervievat refugiații și analiza datelor, până la examinarea rezultatelor cu actorii-cheie, în vederea sprijinirii acestora în a întreprinde măsuri și acțiuni concrete în beneficiul refugiaților. De asemenea, a fost implementată campania „Ajută-mă să te ajut!” de comunicare și informare pentru comunitatea refugiaților, privind serviciile specializate acordate de instituțiile municipale.

Procesul de cartografiere a mai stabilit că nevoile prioritare ale copiilor refugiați erau alimentele, îmbrăcămintea și încălțămintea. De asemenea, la data cartografierii, 1 din 3 copii erau înregistrați la medicul de familie și 2 din 5 copii erau înscriși într-o formă de învățământ pe durata șederii în orașul Chișinău. Pentru a răspunde mai bine la nevoile copiilor refugiați, direcțiile municipale de resort s-au mobilizat, campania conducând la creșterea accesului la servicii medicale și educaționale.

În perioada implementării campaniei s-a dublat numărul pachetelor alimentare și igienice distribuite familiilor, numărul copiilor-beneficiari de asistență medicală a crescut cu 120%, iar cel al tinerilor-beneficiari de programele Centrului Municipal de Tineret Chișinău a crescut de 4 ori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #protectie #refugiati #suport #Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.