Igor Grosu a trecut în revistă domeniile de suport și dezvoltarea relațiilor moldo-române în cadrul ședinței comune a Parlamentelor de la Chișinău și București. Acesta a punctat că România a avut mereu curajul să ne ajute cetățenii.

Șeful Legislativului de la Chișinău a vorbit și despre războiul din Ucraina, dar a făcut referire și la „podurile care ne unesc”. Totodată, conform lui, România a apărat și promovat de-a lungul anilor cauza Republicii Moldova în rândul instituțiilor Uniunii Europene, chiar dacă alte state erau sceptice în această privință.

„România a știut să facă diferența clară între soarta cetățenilor moldoveni, pe de o parte, și scopurile meschine ale conducătorilor Republicii Moldova, pe de altă parte. Chiar și atunci când România a avut parte de o atitudine ostilă din partea unor conducători ai Republicii Moldova, ea a avut înțelepciunea și curajul să ajute moldovenii. Pentru asta, în numele tuturor cetățenilor, vă mulțumesc!”, a punctat Grosu.

Ședința comună a Parlamentelor României și Republicii Moldova are loc sâmbătă la Palatul Republicii. Evenimentul a început cu depuneri de flori, însă nu a trecut fără incidente. Bunăoară, liderul AUR, George Simion, nu a fost lăsat să intre în țară din cauza unei interdicții impuse în 2018.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul ceremoniei, cuvântul a fost oferit Maiei Sandu. Președinta a cerut Bucureștiului susținerea parcursului european al Republicii Moldova, declarând că autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului au actualmente cel mai intens nivel de colaborare. La rândul său, șeful Senatului român, Florin Cîțu, a asigurat Chișinăul de suport din partea Bucureștiului și a menționat că „UE va fi interesată de ce au realizat, dar și de ce vor realiza înainte” autoritățile din Republica Moldova.

Marcel Ciolacu a avut un discurs despre securitate, însă nu a ezitat să ironizeze. El a spus că „trebuie să ne certăm din cauza vinului și dacă Zdob și Zdub poate reprezenta și România la Eurovision”.

Organizarea reunii a fost anunțată pe 6 iunie, în cadrul conferinţei de presă comune susţinute de preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului României, Marcel Ciolacu, aflat în vizită la Chişinău. Ambele evenimente, ședința și conferința de presă, sunt difuzate live pe rlive.md și RLive TV.

#Igor Grosu #Moldova #Romania #ședința comună a Parlamentelor

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.