„Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova”. Așa sună articolul numărul 1 din Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, adoptată în anul 1994. Documentul a fost elaborat pentru a răspunde aspirației găgăuzilor de a-și păstra identitatea culturală și autonomia în cadrul Republicii Moldova.

Subiectul Găgăuziei a fost abordat încă în 1989, când în Republica Moldova a început mișcarea națională, își amintește șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlametului, Ion Creangă.

Decizia de a forma o comisie la nivelul Parlamentului care urma să dezbată problema statutului de autonomie găgăuză a fost luată abia în 1993. Au urmat discuții lungi, în căutarea unor compromisuri și soluții, iar în rezultat, Găgăuzia a fost recunoscută ca o unitate administrativ-teritorială autonomă în cadrul Republicii Moldova.

Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei permite soluționarea de sine stătător, în limitele competențelor, problemele de ordin politic, economic și cultural. Legea a consacrat limba găgăuză ca limbă oficială în regiune, protejând și promovând astfel identitatea culturală a comunității. Totodată, Găgăuzia are și alte două limbi oficiale. În autonomia Găgăuză, puterea legislativă este exercitată de Adunarea Populară, iar cea executivă de Guvernatorul autonomiei, numit Bașcan, și Comitetul executiv.

Vitalii Sîrf, istoric, doctor în științe filologice: „Adoptarea acestei legi a fost un pas important în soluționarea tensiunilor și divergențelor politice între Comrat și Chișinău și noi trebuie să ținem minte, căci dacă nu ar fi fost decizia Parlamentului Republicii Moldova, confruntările ar fi continuat”.

Ion Creangă, șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlametului: „La acest proiect de lege s-a lucrat mult, s-a dezbătut mult. Erau delegații din partea găgăuzilor care veneau în cadrul comisiei parlamentare și abordau, argumentau necesitățile. Până la urmă a fost acordată o autonomie administratvă, la nivel de lege organică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#creare #experti #Legea UTA Gagauzia #regiune

Asistența medicală din penitenciare va fi integrată în sistemul public de sănătate. Reforma a intrat în etapa de pregătire, după ce miniștrii Justiției și Sănătății, Vladislav Cojuhari și Alexandru Gasnaș, au semnat documentul care stabilește pașii pentru trecerea la noul model.

Potrivit autorităților, schimbarea ar trebui să asigure persoanelor aflate în detenție acces la servicii medicale la aceleași standarde ca în comunitate. Procesul va fi făcut treptat, pentru ca tratamentele și serviciile medicale să continue și în perioada de tranziție.

Foaia de parcurs semnată de cei doi miniștri stabilește etapele, termenele și instituțiile responsabile de implementarea reformei.

În prezent, asistența medicală din penitenciare funcționează separat de sistemul național de sănătate. Integrarea urmărește să asigure mai multă independență pentru personalul medical, continuitatea tratamentului și un traseu medical mai clar pentru persoanele care ajung în detenție sau sunt eliberate.

Reforma este prezentată și ca parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a alinierii la standardele europene privind sănătatea în detenție.