„Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova”. Așa sună articolul numărul 1 din Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, adoptată în anul 1994. Documentul a fost elaborat pentru a răspunde aspirației găgăuzilor de a-și păstra identitatea culturală și autonomia în cadrul Republicii Moldova.

Subiectul Găgăuziei a fost abordat încă în 1989, când în Republica Moldova a început mișcarea națională, își amintește șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlametului, Ion Creangă.

Decizia de a forma o comisie la nivelul Parlamentului care urma să dezbată problema statutului de autonomie găgăuză a fost luată abia în 1993. Au urmat discuții lungi, în căutarea unor compromisuri și soluții, iar în rezultat, Găgăuzia a fost recunoscută ca o unitate administrativ-teritorială autonomă în cadrul Republicii Moldova.

Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei permite soluționarea de sine stătător, în limitele competențelor, problemele de ordin politic, economic și cultural. Legea a consacrat limba găgăuză ca limbă oficială în regiune, protejând și promovând astfel identitatea culturală a comunității. Totodată, Găgăuzia are și alte două limbi oficiale. În autonomia Găgăuză, puterea legislativă este exercitată de Adunarea Populară, iar cea executivă de Guvernatorul autonomiei, numit Bașcan, și Comitetul executiv.

Vitalii Sîrf, istoric, doctor în științe filologice: „Adoptarea acestei legi a fost un pas important în soluționarea tensiunilor și divergențelor politice între Comrat și Chișinău și noi trebuie să ținem minte, căci dacă nu ar fi fost decizia Parlamentului Republicii Moldova, confruntările ar fi continuat”.

Ion Creangă, șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlametului: „La acest proiect de lege s-a lucrat mult, s-a dezbătut mult. Erau delegații din partea găgăuzilor care veneau în cadrul comisiei parlamentare și abordau, argumentau necesitățile. Până la urmă a fost acordată o autonomie administratvă, la nivel de lege organică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#creare #experti #Legea UTA Gagauzia #regiune

Republica Moldova nu apare în clasamentul internațional al datoriei guvernamentale pe cap de locuitor realizat de Visual Capitalist în baza datelor OECD, însă un calcul orientativ arată că povara datoriei raportată la fiecare locuitor este mai mică decât în România, Bulgaria sau alte state europene incluse în top, scrie BANI.MD.

Clasamentul „Government Debt per Capita” compară datoria guvernamentală brută pe locuitor, ajustată la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Potrivit datelor prezentate, Statele Unite conduc detașat clasamentul, cu aproximativ 113.300 de dolari pe locuitor, fiind urmate de Japonia – 110.700 de dolari și Italia – 94.000 de dolari.

În Europa de Est diferențele sunt considerabile. România înregistrează o datorie de aproximativ 35.900 de dolari PPP pe locuitor, Polonia – 39.100 de dolari, Slovacia – 33.600 de dolari, Cehia – 30.400 de dolari, iar Bulgaria – 13.700 de dolari. Turcia se află la capătul clasamentului prezentat, cu circa 11.800 de dolari.

Republica Moldova nu este inclusă în grafic, întrucât vizualizarea utilizează date OECD și exclude economiile non-OECD.

Un calcul orientativ pentru Moldova indică însă o valoare de aproximativ 7.250 de dolari PPP pe locuitor. Estimarea rezultă din raportarea nivelului datoriei publice și garantate public, estimat de FMI la circa 36,5% din PIB în 2025, la dimensiunea economiei exprimată la paritatea puterii de cumpărare și la populația țării.

La nivel mondial, Statele Unite ies în evidență nu doar prin valoarea absolută a datoriei, ci și prin povara calculată pe locuitor. Potrivit Visual Capitalist, datoria guvernamentală americană pe persoană s-a dublat într-un deceniu, iar datoria totală a SUA a depășit pragul de 40.000 de miliarde de dolari.