Este imposibil, pentru noi, să purtăm un dialog cu un bașcan care are legături cu un criminal. Astfel a răspuns ambasadorul Uniunii Europene (UE) la Chișinău, la întrebarea de ce niciun diplomat, inclusiv Janis Mazeiks, nu a avut, până în prezent, o întrevedere cu bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul.

Mazeiks, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată vineri seara, 23 februarie 2024, a spus însă, în pofida acestui fapt, că UE este gata să continue dialogul cu cetățenii, dar și cu Adunarea Populară din regiune.

„Din câte cunosc eu, cu adevărat, niciun diplomat, cel puțin european, nu s-a întâlnit cu guvernatoarea aleasă, dar o să repet ceea ce am menționat și în trecut: Din partea noastră, noi vom continua angajamentul nostru cu cetățenii din Găgăuzia, cu Adunarea Populară, cu ONG-urile și mass-media din Găgăuzia, dar practic, este imposibil, pentru noi, să purtăm un dialog cu un bașcan până nu e clar că nu are legături cu un criminal, și am repetat acest lucru în repetate rânduri. (…) Este imposibil să fim asociați cu cineva care astăzi este condamnat de instanțele de judecată ale Republicii Moldova, pentru furtul unui miliard din bugetul Republicii Moldova.

(…) Faptul că finalmente s-a aprobat o decizie pe dosarul Ilan Șor, este unul dintre cele mai bune exemple că, cu adevărat, se înregistrează progress în lupta împotriva corupției”, a precizat Janis Mazeiks, în platoul RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegerile pentru funcția de bașcan s-au desfășurat pe data de 30 de aprilie 2023, iar în turul II, organizat peste două săptămâni, au ieșit Evghenia Guțul, candidata Partidului „Șor”, declarat neconstituțional între timp, și candidatul independent Grigorii Uzun, susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM).

Comisia Electorală de la Comrat a anunțat că Evghenia Guțul a acumulat 27.374 de voturi, iar Grigorii Uzun – 24.926 de voturi. Pe 22 mai 2023, Curtea de Apel Comrat a confirmat legalitatea și rezultatele alegerilor bașcanului din UTA Găgăuzia. Evghenia Guțul a fost învestită, la Comrat, pe 19 iulie 2023.

#ambasadorul UE la Chisinau #întrevederi oficiale #decizii #Gagauzia

Premierul României, Ilie Bolojan, a avertizat angajații din administrația locală că lucrurile nu vor mai putea continua așa cum erau obișnuiți, într-un discurs susținut marți, 10 februarie, la dezbaterea „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice și impactul asupra comunelor”, organizată de Asociația Comunelor din România, transmite Antena 3 CNN.

„Era o chestiune de respect din partea mea să particip azi la adunarea generală a Asociației comunelor, având în vedere că am fost trei mandate primar și un mandat președinte de Consiliu Județean, deci știu care sunt problemele. Vă asigur de respectul meu, știind cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse redus. Acum, eu voi fi foarte deschis cu dumneavoastră și cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Că lucrurile în administrația locală, dar și centrală, nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”, a afirmat Bolojan.

Prim-ministrul a precizat că, în România, 80% din banii primăriilor provin din bugetul de stat, comparativ cu 50% în alte țări UE, ceea ce a stârnit reacții din partea primarilor prezenți.

„Plecând de la aceste date de necontestat, trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare. Trebuie să dovedim că putem fi mai performanți, mai eficienți sau se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune”, a mai spus el.

Bolojan a subliniat că pachetul administrației publice, care trebuie adoptat până săptămâna viitoare, va întări capacitatea primăriilor de a planifica și de a genera politici publice, incluzând și reducerea personalului acolo unde depășește limitele stabilite. Totodată, premierul a atras atenția asupra taxelor locale.

„Nu mai putem să rămânem la taxele pe care le-am avut, pentru că ponderea veniturilor din impozitele pe proprietate este de 0,55% din PIB, în timp ce media UE este de 1,85%. Vom elimina excepțiile și vom crește taxele. Veniturile suplimentare vor rămâne la administrația publică locală”, a subliniat premierul.

Referindu-se la proiectele aflate în derulare, Bolojan a precizat că prioritatea este finalizarea lor: „La CNI avem 1.200 de investiții, cu un cuantum general de 12,5 miliarde de euro… Ne trebuie cinci ani ca să le terminăm pe cele care sunt începute, nu putem deschide altele. Trebuie să finalizăm ce avem în stadii avansate”.