Liderul venezuelean Nicolas Maduro urmează să apară luni, 5 ianuarie, în fața unei curți federale din Manhattan, la câteva zile după ce a fost capturat de forțele armate ale Statelor Unite, într-o operațiune desfășurată la Caracas. Potrivit agenției Reuters, citată de HotNews, Maduro este acuzat de narcoterorism, conspirație pentru importul de cocaină, posesie de arme automate și dispozitive distructive, precum și conspirație pentru posesia acestora.

Dacă va fi condamnat pentru aceste capete de acuzare, fostul lider de la Caracas riscă pedepse cuprinse între zeci de ani de închisoare și detenție pe viață pentru fiecare infracțiune în parte. Maduro și soția sa, Cilia Flores, se află în prezent în custodie în Brooklyn, după ce au fost capturați într-un raid surpriză desfășurat în weekend de forțele americane.

Cei doi sunt așteptați la audierea programată pentru ora locală 12:00 (19:00, ora locală), în fața judecătorului federal Alvin K. Hellerstein. Nnu este clar dacă aceștia au angajat avocați sau ce poziție procesuală vor adopta.

Statele Unite îl consideră pe Nicolas Maduro un lider ilegitim încă din 2018, când acesta și-a declarat victoria în alegeri marcate de acuzații de fraudă masivă. Procurorii americani susțin că Maduro a coordonat personal o rețea de trafic de cocaină formată din oficiali politici și militari venezueleni, care ar fi colaborat timp de decenii cu traficanți de droguri și organizații teroriste.

Într-un nou act de acuzare făcut public sâmbătă, anchetatorii afirmă că rețeaua ar fi colaborat cu carteluri precum Sinaloa și Zetas din Mexic, gruparea columbiană FARC și organizația criminală venezueleană Tren de Aragua. Actul de acuzare mai arată că, în calitate de președinte, Maduro ar fi folosit armata pentru protejarea transporturilor de droguri, ar fi dirijat rute de trafic și ar fi utilizat facilități prezidențiale pentru aceste operațiuni.

Procurorii mai afirmă că, anterior, în perioada în care a fost ministru de externe, Maduro ar fi vândut pașapoarte diplomatice traficanților de droguri și ar fi oferit acoperire diplomatică pentru transporturi ilegale. Experții în drept citați de presa americană subliniază că procurorii vor trebui să demonstreze implicarea directă a lui Maduro pentru a obține o condamnare, un proces care ar putea fi dificil din punct de vedere juridic.

Capturarea liderului venezuelean este descrisă drept cea mai controversată intervenție a Washingtonului în America Latină de la invazia din Panama, de acum 37 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească pentru a discuta intervenția Statelor Unite, secretarul general Antonio Guterres calificând acțiunea drept un precedent periculos, în timp ce Rusia și China au criticat dur operațiunea.

#atac Venezuela #Donald Trump #narcoterorism #Nicolas Maduro #pedeapsa #SUA

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.