Doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) luptă pentru fotoliul de președinte al Consiliului. Este vorba despre Aliona Miron și actualul președinte interimar Sergiu Caraman. Candidatura lui Sergiu Caraman a fost propusă de membrul CSM, Vasile Șchiopu, iar Aliona Miron și-a inaintat singură candidatura.

Sergiu Caraman din iulie 2023 este președinte interminar al CSM. Are studii de licență și masterat în drept economic. În perioada anilor 2008-2009 a activat în calitate de ofițer de urmărire penală la Comisariatul de Poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), iar până în 2010 a lucrat în calitate de inspector superior la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție. Sergiu Caraman a lucrat ca judecător și la Judecătoria Florești, dar și Criuleni.

În perioada anilor 2010 – 2012 a studiat la Institutul Național al Justiției, profil „judecător”. În 2014, Caraman a făcut doctoratul în drept procesual penal la Institutul Cercetări Juridice şi Politice din cadrul Academiei de Ştiinţe. Din iulie 2023 Caraman este membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CPS).

Aliona Miron și-a început cariera de judecător în 2009, când a fost numită la judecătoria sectorului Râșcani al capitalei. În 2021, Parlamentul i-a aprobat candidatura pentru postul de judecător al Curții Supreme de Justiție. Miron este prima judecătoare a Curții Supreme de Justiție (CSJ) în funcție, care a promovat evaluarea externă a Comisiei Vetting, și a fost acceptată de Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În 2024, Judecătoarea a fost detașată pentru exercitarea mandatului de membru al CSM, începând din data de 11 martie.

Concursul propriu zis se va desfășura joi, 4 iulie curent. Decizia a fost luată la ședința CSM de luni, 1 iulie curent. RLIVE.MD va transmite în direct ședința plenului CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, președintele CSM este ales prin vot secret, pentru o perioadă de doi ani, cu votul majorității membrilor Consiliului.

#Aliona Miron #CSM #președinte interminar #Sergiu Caraman

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china