Cu două zile înainte de Adunarea Națională Moldova Europeană, HotNews.ro a discutat cu fostul ministru adjunct al Afacerilor Externe, Iulian Groza, și jurnalista Oxana Bodnar, ca să afle cât de europeană este Republica Moldova.

Iulian Groza afirmă că suntrem europeni, „vorbim o limbă europeană, limba română, iar prezentul și viitorul nostru sunt puternic ancorate în spațiul valoric european. Din 2005, integrarea europeană a fost declarată ca obiectiv de Parlamentul de atunci, cu o majoritate a comuniștilor”.

„De atunci încoace, această cale a noastră europeană a avut diferite sincope, diferite viteze. Dar în 2014, Moldova a semnat acordul de asociere cu UE și cetățenii moldoveni au obținut regimul de circulație fără vize în spațiu european. Dar anul trecut, în sfârșit, Uniunea Europeană a recunoscut perspectiva noastră europeană și am devenit țară candidată, împreună cu Ucraina. Integrare europeană nu este doar un angajament politic al unui guvern, al unui partid politic, este un obiectiv al țării noastre, al tuturor membrilor din societate, fie că este profesor, primar, om de afaceri etc. Momentul ales pentru miting este unul cât se poate de oportun. Pe 1 iunie, Moldova va găzdui pentru prima dată un summit al liderilor europeni, în satul Bulboaca, castelul Mimi. Summit-ul va reuni 50 de lideri europeni și este foarte important pentru noi, ca țară, să reconfirmăm faptul că Moldova este într-adevăr o țară europeană.

În același timp, timpurile sunt foarte complicate. Avem un război la hotare. Agresiunea rusă din Ucraina a afectat puternic toată arhitectura de securitate și toate regulile internaționale, iar Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina din cauza acestui război dus de Rusia”, afirmă Groza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Oxana Bodnar a punctat că „Republica Moldova are acum nevoie de o idee care va uni societate, pentru că societate este polarizată, în contextul în care, într-adevăr, Republica Moldova este supusă unui atac hibrid informațional fără precedent Acest lucru se vede foarte clar și acum în Găgăuzia și la unele surse care au intrat pe canale de Telegram, sunt tot felul de speculații, tensiuni și așa mai departe”.

„Cred că acest eveniment ar fi ideal, într-adevăr, să unească societate și să transmită un mesaj partenerilor externi, partenerilor din Uniunea Europeană, că Republica Moldova vrea și poate să fie parte a UE. Temerea unor experți este însă aceea că evenimentul să nu se transforme într-un eveniment electoral, politic sau un eveniment pro-PAS și nu pro Uniunea Europeană”, consideră jurnalista.

Interviul integral poate fi citit aici.

#Adunarea Europeană #Iulian Groza #Moldova #Oxana Bodnar #UE

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china