Strategia militară a Republicii Moldova vine cu „abordări noi” și un accent pronunțat pe modernizarea armatei și crearea unei structuri de apărare „noi și profesioniste”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, înainte de ședința de Guvern la care a fost aprobat proiectul. Documentul stabilește direcțiile principale de dezvoltare a forțelor armate și modalitatea prin care acestea vor fi adaptate la noile realități de securitate.
Potrivit ministrului, modernizarea va viza „majoritatea domeniilor de activitate”, în funcție de lecțiile învățate și de evoluțiile tehnologice recente. „Ne propunem să creăm și noi unități care ar permite să asigurăm securitatea cetățenilor în toate domeniile — terestru, aerian și cibernetic”, a explicat Anatolie Nosatîi.
Întrebat cât va costa această transformare, ministrul a subliniat că principalele resurse financiare vor proveni din bugetul național, completate de asistența oferită de partenerii externi. „Apărarea țării este responsabilitatea fiecărui stat, dar vom folosi și posibilitatea de cooperare și identificarea asistenței din partea partenerilor și organizațiilor internaționale”, a precizat el.
Nosatîi a evitat să ofere o cifră exactă privind sumele necesare, menționând doar că acestea sunt „precizate în plan”. Totodată, el a atras atenția că viteza de implementare a strategiei depinde de fondurile alocate: „În funcție de banii alocați, aceste obiective pot fi atinse mai repede sau mai târziu”.
Ministrul a menționat că „este responsabilitatea politicienilor și a Guvernului să acorde acele sume necesare pentru implementarea strategiei”, subliniind că investițiile în apărare sunt investiții „pentru asigurarea păcii și siguranței cetățenilor”.
Oficialul a confirmat că există calcule estimative pentru fiecare capacitate militară ce urmează să fie dezvoltată. „Fiecare capabilitate este corelată cu anumite sume, iar prioritățile sunt dictate de amenințările și riscurile la adresa securității naționale”, a explicat Nosatîi.
Potrivit strategiei, bugetul apărării ar urma să crească treptat, urmând ca până în 2030 alocările să ajungă la un procent din PIB.
