Strategia militară a Republicii Moldova vine cu „abordări noi” și un accent pronunțat pe modernizarea armatei și crearea unei structuri de apărare „noi și profesioniste”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, înainte de ședința de Guvern la care a fost aprobat proiectul. Documentul stabilește direcțiile principale de dezvoltare a forțelor armate și modalitatea prin care acestea vor fi adaptate la noile realități de securitate.

Guvernul a aprobat strategia militară până în 2035. Recean: Ne vom apăra patria și vom contribui la pacea globală

Potrivit ministrului, modernizarea va viza „majoritatea domeniilor de activitate”, în funcție de lecțiile învățate și de evoluțiile tehnologice recente. „Ne propunem să creăm și noi unități care ar permite să asigurăm securitatea cetățenilor în toate domeniile — terestru, aerian și cibernetic”, a explicat Anatolie Nosatîi.

Întrebat cât va costa această transformare, ministrul a subliniat că principalele resurse financiare vor proveni din bugetul național, completate de asistența oferită de partenerii externi. „Apărarea țării este responsabilitatea fiecărui stat, dar vom folosi și posibilitatea de cooperare și identificarea asistenței din partea partenerilor și organizațiilor internaționale”, a precizat el.

Nosatîi a evitat să ofere o cifră exactă privind sumele necesare, menționând doar că acestea sunt „precizate în plan”. Totodată, el a atras atenția că viteza de implementare a strategiei depinde de fondurile alocate: „În funcție de banii alocați, aceste obiective pot fi atinse mai repede sau mai târziu”.

Ministrul a menționat că „este responsabilitatea politicienilor și a Guvernului să acorde acele sume necesare pentru implementarea strategiei”, subliniind că investițiile în apărare sunt investiții „pentru asigurarea păcii și siguranței cetățenilor”.

Oficialul a confirmat că există calcule estimative pentru fiecare capacitate militară ce urmează să fie dezvoltată. „Fiecare capabilitate este corelată cu anumite sume, iar prioritățile sunt dictate de amenințările și riscurile la adresa securității naționale”, a explicat Nosatîi.

Potrivit strategiei, bugetul apărării ar urma să crească treptat, urmând ca până în 2030 alocările să ajungă la un procent din PIB.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatolie Nosatii #Armata Nationala #strategie

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china