Strategia militară a Republicii Moldova vine cu „abordări noi” și un accent pronunțat pe modernizarea armatei și crearea unei structuri de apărare „noi și profesioniste”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, înainte de ședința de Guvern la care a fost aprobat proiectul. Documentul stabilește direcțiile principale de dezvoltare a forțelor armate și modalitatea prin care acestea vor fi adaptate la noile realități de securitate.

Guvernul a aprobat strategia militară până în 2035. Recean: Ne vom apăra patria și vom contribui la pacea globală

Potrivit ministrului, modernizarea va viza „majoritatea domeniilor de activitate”, în funcție de lecțiile învățate și de evoluțiile tehnologice recente. „Ne propunem să creăm și noi unități care ar permite să asigurăm securitatea cetățenilor în toate domeniile — terestru, aerian și cibernetic”, a explicat Anatolie Nosatîi.

Întrebat cât va costa această transformare, ministrul a subliniat că principalele resurse financiare vor proveni din bugetul național, completate de asistența oferită de partenerii externi. „Apărarea țării este responsabilitatea fiecărui stat, dar vom folosi și posibilitatea de cooperare și identificarea asistenței din partea partenerilor și organizațiilor internaționale”, a precizat el.

Nosatîi a evitat să ofere o cifră exactă privind sumele necesare, menționând doar că acestea sunt „precizate în plan”. Totodată, el a atras atenția că viteza de implementare a strategiei depinde de fondurile alocate: „În funcție de banii alocați, aceste obiective pot fi atinse mai repede sau mai târziu”.

Ministrul a menționat că „este responsabilitatea politicienilor și a Guvernului să acorde acele sume necesare pentru implementarea strategiei”, subliniind că investițiile în apărare sunt investiții „pentru asigurarea păcii și siguranței cetățenilor”.

Oficialul a confirmat că există calcule estimative pentru fiecare capacitate militară ce urmează să fie dezvoltată. „Fiecare capabilitate este corelată cu anumite sume, iar prioritățile sunt dictate de amenințările și riscurile la adresa securității naționale”, a explicat Nosatîi.

Potrivit strategiei, bugetul apărării ar urma să crească treptat, urmând ca până în 2030 alocările să ajungă la un procent din PIB.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatolie Nosatii #Armata Nationala #strategie

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.