Comisia Electorală Centrală (CEC) propune ca la alegerile parlamentare din 28 septembrie să fie deschise câte două secții de votare în Federația Rusă, Ucraina și Israel. Motivul invocat de instituție este asigurarea securității funcționarilor electorali și a echipamentului necesar procesului de vot, transmite IPN.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, susține că trimiterea personalului electoral în zone aflate în conflict militar presupune riscuri majore.

„Este aceeași abordare pe care am avut-o și la scrutinul precedent. Pentru acest scrutin încă nu este clar câte secții de votare vor fi deschise, dar sunt aceleași circumstanțe de fapt și de drept care au fost și anul trecut. E vorba de țări care se află în conflicte militare și război”, a declarat Pavel Postica în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive TV.

Oficialul a subliniat că în condiții de război este dificil să fie asigurată protecția personalului electoral.

„Este destul de complicat să punem la dispoziție funcționari electorali în aceste țări fără a-i supune riscului de a fi victime ale unui incident militar. Este complicat să transmitem echipamente care au acces securizat. Noi pe de o parte vorbim de securitatea cibernetică. Pe de altă parte, vrem să trimitem în Federația Rusă, unde nu avem nicio garanție, o țară aflată în conflict militar, sau Ucraina, sau Israel, echipamente prin care se face accesul la Registrul de Stat al Alegătorilor”, a precizat vicepreședintele CEC.

Pavel Postica a amintit și de situațiile anterioare în care cetățeni ai Republicii Moldova au fost arestați în Federația Rusă și a ridicat întrebarea privind disponibilitatea oamenilor de a lucra în astfel de condiții.

„O secție de votare înseamnă local, agrementul țării gazdă, funcționari electorali instruiți. Mai înseamnă echipament adus sub protecție, sub garanții de securitate. Ne amintim și de cazurile când cetățeni ai Republicii Moldova au fost arestați. Haideți să vedem câți cetățeni vor dori în astfel de circumstanțe să fie funcționari electorali”, a punctat vicepreședintele CEC.

Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, CEC propune în total deschiderea a 294 de secții de votare pentru cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #diasporă #rezoomat #secții de votare

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.