Magistrații Curții Constituționale (CCM) au recunoscut drept constituțional articolul 422 din Codul de procedură penală, în măsura în care, termenul de depunere a recursului ordinar de 30 de zile va începe să curgă de la data pronunțării deciziei integrale a instanței de apel. Astfel, Curtea a admis parțial sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului respectiv, ridicată de Dumitru Calendari, procuror-șef la a Procuraturii de circumscripție Cahul, într-un dosar pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Într-un briefing de presă de după pronunțarea deciziei, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că, CCM a observat că, în ipoteza în care prevederile contestate ar fi interpretate în sensul începerii curgerii termenului de la data pronunțării dispozitivului deciziei, atunci persoana ar fi pusă în situația de a aștepta pronunțarea deciziei integrale motivate. Doar așa și-ar putea motiva cererea de recurs astfel încât să fie respectate cerințele impuse de legislația procesual-penală.

Dacă persoana ar vrea să formuleze un recurs împotriva deciziei, ea nu ar putea să-și fundamenteze cererea, pentru că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele care au stat la baza deciziei.

Curtea a constatat că pot apărea situații în care decizia integrală a instanței de apel să fie pronunțată după 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului. Astfel persoana nu ar putea depune o cerere motivată în termen de 30 de zile impus de articolul 422 din Codul de procedură penală. În consecință, recursul declarat peste acest termen poate fi declarat inadmisibil.

Procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a remarcat că norma juridică, care reglementează termenul de declarare a recursurilor trebuie să prevadă unele exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate. Neindicarea termenului de la care începe decurgerea termenului de recurs ordinar determină o stare de incertitudine juridică.

Hotărârea CCM este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#CCM #constitutionale #procuror #sesizare

Instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova au admis deja 2.433 de studenți străini în anul curent de studii, conform datelor preliminare furnizate de universități, anunță Ministerul Educației. Dintre aceștia, 1.469 au fost înscriși la programele de studii superioare de licență, iar 964 – la master. La această etapă, numărul tinerilor care aleg să studieze la universitățile din țară denotă o creștere, anul trecut fiind înmatriculați 2.311 studenți străini.

Tinerii provin din 31 de țări ale lumii, preponderent din România, Ucraina, India, Israel. În instituțiile noastre învață studenți și din țări precum Tunisia, SUA, China, Suedia, Turcia, Danemarca, Azerbaidjan ș.a.

Cei mai mulți studenți au fost admiși la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” și Universitatea de Stat din Moldova.

Tinerii au optat pentru programe de licență în domenii precum Științe sociale și comportamentale, Științe ale educației, Științe economice, Sănătate, Drept, Tehnologii ale informației și comunicațiilor, Medicină veterinară, Arhitectură și construcții, Inginerie și activități inginerești. Topul celor cinci specialități alese de studenții străini este format din: Psihologie, Drept, Medicină, Pedagogie preșcolară și Stomatologie.