Magistrații Curții Constituționale (CCM) au recunoscut drept constituțional articolul 422 din Codul de procedură penală, în măsura în care, termenul de depunere a recursului ordinar de 30 de zile va începe să curgă de la data pronunțării deciziei integrale a instanței de apel. Astfel, Curtea a admis parțial sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului respectiv, ridicată de Dumitru Calendari, procuror-șef la a Procuraturii de circumscripție Cahul, într-un dosar pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Într-un briefing de presă de după pronunțarea deciziei, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că, CCM a observat că, în ipoteza în care prevederile contestate ar fi interpretate în sensul începerii curgerii termenului de la data pronunțării dispozitivului deciziei, atunci persoana ar fi pusă în situația de a aștepta pronunțarea deciziei integrale motivate. Doar așa și-ar putea motiva cererea de recurs astfel încât să fie respectate cerințele impuse de legislația procesual-penală.

Dacă persoana ar vrea să formuleze un recurs împotriva deciziei, ea nu ar putea să-și fundamenteze cererea, pentru că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele care au stat la baza deciziei.

Curtea a constatat că pot apărea situații în care decizia integrală a instanței de apel să fie pronunțată după 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului. Astfel persoana nu ar putea depune o cerere motivată în termen de 30 de zile impus de articolul 422 din Codul de procedură penală. În consecință, recursul declarat peste acest termen poate fi declarat inadmisibil.

Procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a remarcat că norma juridică, care reglementează termenul de declarare a recursurilor trebuie să prevadă unele exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate. Neindicarea termenului de la care începe decurgerea termenului de recurs ordinar determină o stare de incertitudine juridică.

Hotărârea CCM este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#CCM #constitutionale #procuror #sesizare

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a avizat luni, 7 septembrie, o scrisoare destinată unor înalţi oficiali britanici în care confirmă că fiul său cel mic, Harry, şi soţia acestuia, Meghan, vor rămâne membri ai familiei fără atribuţii regale după revenirea acestora în Regatul Unit, informează tvrinfo.ro.

Scrisoarea, care a fost prezentată echipei lui Harry şi trimisă drept informare unor înalţi oficiali din guvern şi din armată, precizează că, după ce Harry şi Meghan au renunţat la îndatoririle lor regale oficiale în 2020, nu ”mai sunt membri cu rol activ în familia regală”.

„Această poziţie, diferită de îndatoririle de stat şi regale asumate de membrii activi ai familiei regale şi care oferă cuplului libertatea personală în ceea ce priveşte independenţa financiară şi protecţia vieţii private aşa cum îşi doresc, va fi respectată pe deplin în continuare”, se mai spune în scrisoare.

„Drept urmare, nu există nicio schimbare în statutul curent al ducelui şi ducesei de Sussex. Acţiunile caritabile ale ducelui şi ducesei sunt o activitate personală pentru amândoi şi este desfăşurată în calitatea privată”.

„În concluzie, statutul lor este asemenea unor persoane fizice care au interese comerciale şi caritabile”.

Prinţul Harry şi familia sa au revenit în Marea Britanie la sfârşitul lunii trecute, la şase ani după ce au renunţat la îndatoririle regale şi s-au mutat în Statele Unite.