Liderul Partidului „Democrația Acasă” (PDA), Vasile Costiuc, a vorbit despre sursele sale de venit și despre finanțarea formațiunii politice pe care o conduce, în cadrul emisiunii „Pe față” difuzate de postul public Moldova 1. Discuția a vizat, printre altele, salariul său de 120.000 de lei declarat pentru anul 2024 și veniturile obținute anterior din activități economice și mass-media.

Întrebat de jurnalista Victoria Laur din ce bani trăiește, Costiuc a explicat că a avut, de-a lungul anilor, mai multe ocupații. Acesta a menționat că, împreună cu fratele său, a deținut un atelier de mobilă în localitatea Sociteni, însă activitatea a fost întreruptă după ce spațiul de producție a fost incendiat. Ulterior, s-a orientat spre exportul de fructe, mai întâi în Federația Rusă, apoi pe piața românească. Potrivit lui Costiuc, accesul la piață era limitat din cauza existenței unui monopol, ceea ce îi obliga pe micii exportatori să lucreze prin intermediari.

„Eu mi-am hrănit familia. Eu n-am umblat cu mâna întinsă”, a declarat Costiuc, precizând că a încercat mereu să-și câștige existența din munca proprie.

Acesta a adăugat că are studii de profesor de istorie și geografie și că și-ar dori cândva să revină la această activitate. De asemenea, a relatat că a lucrat și ca jurnalist. El a insistat asupra faptului că informațiile apărute în spațiul public despre lipsa unui loc de muncă sunt „propagandă”.

Întrebat despre finanțarea partidului, a precizat că formațiunea a beneficiat de resurse provenite din voturile obținute la alegerile anterioare. Potrivit acestuia, în 2021 partidul a primit între 40.000 și 43.000 de lei lunar, sumă care ar fi fost utilizată pentru plata chiriei sediului, achiziția de combustibil, servicii online și contabilitate.

Conform declarației de avere pentru anul 2024, Vasile Costiuc a indicat venituri totale de 120.000 de lei din salariul de partid și 100.000 de lei din activitatea pe rețelele sociale. Familia sa a raportat, de asemenea, venitul soției – peste 219.000 de lei obținuți din activitatea la o grădiniță din Durlești – și o alocație de aproape 3.500 de lei românești din România. În același document, a menționat un teren agricol de circa 6.000 de lei, un apartament cumpărat în 2020, estimat la 40.000 de euro, și un automobil Mercedes fabricat în 2015, evaluat la 360.000 de lei.

Amintim că CEC a decis că Partidul „Democrația Acasă” nu va primi alocații de la stat până în noiembrie 2027.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#bani #declaratia de avere #Vasile Costiuc

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.