Începând cu ziua de astăzi, 8 noiembrie, în băncile instituțiilor de învățământ au revenit toți elevii, inclusiv și cei din teritoriile aflate sub cod roșu din cauza noului coronavirus, precum municipiul Chișinău, Bălți, dar și UTA Găgăuzia.

În acest context, edilul Capitalei, Ion Ceban susține că are mai multe neclarități și cere Ministerului Educației să facă lumină pe acest subiect. Mai mult, edilul a propus ca cei de la guvernare, în semn de solidaritate, să rămână peste program, la fel ca și copiii.

Declarația a fost făcută în cadrul ședinței serviciilor primăriei transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

„Am solicitat responsabililor să fie precauți și să monitorizeze respectarea normelor anticovid. În acelaşi timp, Guvernul şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu au mai venit cu o explicaţie clară, din ce cauză copiii au lipsit o săptămână de la şcoală, fapt ce ne face să deducem că principala cauză a fost situaţia neclară privind asigurarea acestora cu agent termic. Așadar, am cerut ca în grădinițe și școli să fie cald și să nu se economisească pe sănătatea copiilor, din cauza anunțului făcut în presa de unii specialiști că va fi scumpit prețul la gaz. În clase copii trebuie să se simtă confortabil, să poată lucra eficient şi să nu stea cu mănuși și cușme pe cap. Totuşi, sunt indignat de faptul că elevii vor fi nevoiţi acum să recupereze lecţiile pierdute săptămâna trecută. Copiii vor trebui să învețe suplimentar, având program prelungit. În acest context, propun ca cei de la guvernare, în semn de solidaritate, să rămână peste program, la fel ca și copiii. Sunt sigur că în aceste ore suplimentare şi guvernanţii au ce recupera”, a spus Ceban.

Vacanța elevilor din aceste teritorii a început în data de 23 octombrie și urma să se sfârșească în data de 31 octombrie, însă a fost prelungită cu încă 7 zile, după ce membrii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică au recomandat Ministerului Educației și Cercetării să examineze această posibilitate în contextul în care situația epidemiologică este una alarmantă.

Amintim că termenul de recuperare a orelor pentru zilele suplimentare de vacanță pentru elevii din clasele primare, gimnaziale și liceale a fost extins. O decizie în acest sens a fost aprobată în data de 4 noiembrie, de Ministerul Educației și Cercetării. Astfel, zilele de vacanță suplimentare vor fi recuperate până la sfârșitul anului de studii 2021-2022.

Responsabili de organizarea activităților de recuperare a orelor sunt conducătorii instituțiilor de învățământ, care vor elabora un orar de recuperare și îl vor coordona cu OLSDÎ.

#elevi #ministerul educatiei #scoli

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.