Comisia Electorală Centrală (CEC) a început astăzi, 9 octombrie 2024, tipărirea buletinelor de vot pentru referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, care vor fi utilizate în secțiile de votare din țară. Buletinele de vot vor fi tipărite la două tipografii de stat: la Combinatul Poligrafic din Chișinău, dar și la Tipografia Centrală.

În cadrul unui briefing de presă, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a declarat că tirajul total este de circa 2, 8 milioane de buletine de vot pentru ambele tipuri de scrutin.

„Peste 2 milioane buletine de vot vor fi tipărite în limba română, și trebuie să menționăm că pentru prima dată, pe lângă tipărirea în limba română, buletinele vor fi tipărite și încă în cinci limbi ale minorităților etnice. Și mă refer aici la limbile ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă și romani.

Un buletin de vot pentru alegerile prezidențiale este de 0, 72 bani, iar pentru referendumul constituțional – 0, 76 bani. Tot tirajul costă bugetul puțin peste 4 milioane lei”, a conchis președinta CEC.

Dimensiunea unui buletin de vot pentru alegerile prezidențiale este de 14 cm lățime și 31,7 cm lungime, iar pentru referendumul republican constituțional – 16 cm lungime și 33 cm lățime.

Buletinele de vot se vor tipări pe hârtie opacă (mată) și se vor deosebi prin culoare: gri afumat pentru prezidențiale și violet pentru referendum.

Angelica Caraman a precizat că tirajul durează câteva zile, iar ulterior buletinele vor fi distribuite către birourile electorale.

În total, 11 candidați au fost înscriși în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Totodată, în aceeași se va desfășura și referendumul constituțional privind aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #buletine de vot #CEC #Moldova #referendum

Statele Unite au lansat duminică atacuri asupra insulei iraniene Larak, în Strâmtoarea Ormuz, după o perioadă de câteva săptămâni de acalmie. Potrivit armatei americane, au fost lovite două lansatoare iraniene, despre care Washingtonul susține că erau pregătite pentru lansarea unor rachete cu mine marine.

Atacul s-ar fi soldat cu doi morți și doi răniți, potrivit agenției iraniene Tasnim.

În replică, Gărzile Revoluției Islamice au anunțat atacuri asupra unor instalații militare americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite. Iranul a mai susținut că a doborât o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Strâmtorii Ormuz. Informația nu a fost confirmată de partea americană.

Tensiunile au crescut și după ce Iranul a anunțat că un petrolier de mari dimensiuni a lovit două mine marine în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Nava ar fi luat foc și a devenit imobilizată. Autoritățile iraniene nu au precizat identitatea vasului sau situația echipajului.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Teheranul „nu caută războiul”, dar nu va rămâne pasiv în fața agresiunii. El a avertizat că Iranul va răspunde decisiv în cazul unor noi atacuri.

Între timp, președintele american Donald Trump a distribuit pe platforma Truth Social un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, care prezintă insula iraniană Kharg bombardată. Imaginile arată explozii și incendii la instalații petroliere și la un petrolier.