Comisia Electorală Centrală (CEC) a început astăzi, 26 septembrie 2024, tipărirea buletinelor de vot pentru referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, care vor fi utilizate în secțiile de votare din străinătate pentru votul prin corespondență.

În total, vor fi tipărite câte 1809 de buletine de vot pentru fiecare tip de scrutin separat, iar costul unui buletin de vot este de 2, 70 lei. Prețul total al tututor buletinelor este de 14 600 lei.

Fiecare buletin de vot are lățimea de 14 cm, iar lungimea este de la 31,7 până la 33 cm.

„Astăzi dăm start tiparului pentru 3 tipuri de buletine de vot: pentru turul I și II de scrtuin, dar și pentru referendumul republican constituțional. Acestea de disting după culoare: pentru turul I de vot buletinul va avea culoare gri, pentru turul II – de culoarea albastră, iar pentru referendum va fi de culoare violet”, a declarat secretara Comisiei Electorale Centrale, Dana Munteanu.

Din motiv căsunt tipărite doar pentru votul prin corespondență, buletinele de vot sunt doar în limba română.

Buletinele de vot, care vor fi utilizate în secțiile de votare din străinătate pentru votul prin corespondență, vor fi transmise astăzi, 26 septembrie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Ulterior, vor fi distribuite de către Biroul Electoral al secției de votare care a fost constituit miercuri, 25 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți, 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală a încheiat procedura de înregistrare a candidaților la prezidențiale.

Așadar, pentru funcția de șef de stat vor candida:

Alexandr Stoianolgo (susținut de PSRM),
Maia Sandu (desemnată de PAS),
Renato Usatîi (desemnat de Partidul Nostru),
Vasile Tarlev (desemnat de Partidul „Viitorul Moldovei”),
Irina Vlah (desemnată de un grup de cetățeni),
Ion Chicu (desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei),
Andrei Năstase (desemnat de un grup de cetățeni),
Octavian Țîcu (desemnat de blocul „Împreună”),
Victoria Furtună (desemnată de un grup de cetățeni),
Tudor Ulianovschi (desemnat de un grup de cetățeni),
Natalia Morari (desemnată de un grup de cetățeni).

#Alegeri prezidentiale #buletine de vot #referendum #vot prin corespondenta

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.

#Construim Încredere #parlament #reforma salariala