Pe parcursul 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 630 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, cu 20% mai multe decât în 2020. Datele au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă a Centrului de Resurse Juridice (CRJM), transmisă live pe RLIVE.MD

În 2021, moldovenii s-au adresat de trei ori mai frecvent la CEDO decât media europeană. Astfel, Moldova se află pe locul 12 din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei.

La 31 decembrie 2021, 1038 de cereri depuse de reclamanți din Republica Moldova încă așteptau examinarea, 92% fiind cu șanse mari de succes. Până la aceeași dată, CEDO a pronunțat 541 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 68 – în 2021.

În total, în 2021, CEDO a înregistrat peste 42 de mii de cereri, 43% dintre care fiind îndreptate împotriva a două țări: Turcia și Federația Rusă. Din cele 70 de mii de cereri aflate pe rol, peste 70% erau îndreptate împotriva a patru state: Federația Rusă, Turcia, Ucraina și România. Moldova se află pe locul 11. În 2021 CEDO a pronunțat peste o mie de hotărâri, cu 27% mai mult decât în 2020, 47% dintre acestea vizau Federația Rusă, Ucraina și România. Moldova s-a plasat pe locul cinci.

Potrivit președintelui CRJM, Vladislav Gribincea, numărul mare de cereri la Curtea Europeană vorbește despre disfuncțiile din sistemul judecătoresc. Sistemul de justiție și procurorii trebuie să-și facă treaba. De asemenea, trebuie îmbunătățite condițiile de detenție și autoritățile să-și schimbe atitudinea față de respectul vieții private și a dreptului de proprietate. În opinia sa, orice sistem nu se va schimba dacă nu va fi „presat” să se schimbe. O soluție bună ar fi existența unui sistem național clar de monitorizare a ce se întâmplă după o decizie a CEDO. Și anume, obținerea de compensații de către reclamant și neadmiterea de violări pe parcurs de către stat.

#CEDO #CRJM #Vladislav Gribincea

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.