Peste 200 mii alegători s-au prezentat la vot până la ora 10:00. Informația a fost prezentată de Comisia Electorală Centrală (CEC).

„Analizând datele de la scrutinul prezidențial din 2020, atestăm o participare similară. În turul I de scrutin, până la această oră, au votat circa 200 de mii de alegători, sau 7,1 %.

Cea mai activă circumscripție electorală este Dondușeni, până la această oră s-au prezentat la urnele de vot peste 2.600 de alegători. În mun. Chișinău au votat peste 7,5% dintre alegători, în mun. Bălți și în UTAG – peste 6,5%”, a informat președinta CEC.

În secțiile de votare organizate în afara țării au votat, circa 18 mii de alegători.

„În urmă cu o oră au fost deschise și secțiile de votare din Marea Britanie, Irlanda și Portugalia. În următoarele ore urmează să se deschidă secțiile de votare din Statele Unite ale Americii și Canada.

În cele 30 de secții de votare constituite pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, până la această oră au votat peste 2.300 de alegători”, a mai adăugat șefa CEC.

Cât despre secțiile de votare din Rusia, Angela Caraman a precizat următoarele:

„În spațiul online atestăm informații despre procesul de vot la cele două secții de votare din Moscova. Precizăm că acestea au fost asigurate cu numărul maxim de buletine de vot – 5.000 pentru fiecare secție. Și cu această ocazie amintim că motivul principal pentru care au fost organizate doar două secții de votare în Federația Rusă, a fost riscul major pentru securitatea atât a alegătorilor cât și a funcționaților electorali”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform informațiilor operative de până la această oră, CEC a fost informată despre șase cazuri de încălcări sau incidente. Dintre acestea un caz ține de un presupus act de corupere a alegătorilor, un caz de fotografiere buletinelor de vot și alte patru incidente. Toate cazurile se examinează de către Inspectoratul General al Poliției.

Următorul briefing de presă va avea loc la ora 13:00.

#alegeri #CEC #informatii #sedinta

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.