Zeci de certificate de vaccinare, înscrisuri de ciornă cu date de identitate și registre e evidentă a persoanelor vaccinate, asta au ridicat angajații INI urmare a perchezițiilor inițiate la centrele medicale din Fălești. Mai exact, verificările au avut loc ieri, 2 noiembrie, într-o cauză penală pornită pe confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false.

Potrivit informațiilor, cauza penală a fost inițiată ca urmare a depistării certificatelor de vaccinare fictive (eliberate în lipsa persoanei care s-ar fi vaccinat).

„Au fost ridicate 320 certificate de vaccinare COVID – 19, 34 de copii a buletinelor de identitate ce aparțin diferitor persoane, 12 registre de evidentă a persoanelor vaccinate, 625 de blanchete cu acord de vaccinare, 3 certificate de vaccinare (fără a se vaccina persoanele de facto), înscrisuri de ciornă cu date de identitate (nume, prenume, cod personal, data, luna, anul nașterii), informație în format electronic a persoanelor care s-au vaccinat împotriva virusului COVID – 19”, se arată în nota informativă.

Totodată, la unul dintre angajații tehnici ai Centrului, au fost depistate 5 confirmări de vaccinare COVID – 19, care urmau a fi transmise medicului din cadrul Centrului medical.

Conform responsabililor, în continuare se întreprind acțiuni pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, precum și verificarea veridicității tuturor documentelor.

„Conform legislației în vigoare, persoanele implicate în asemenea infracțiuni se pedepsesc cu amendă în mărime de până la 32 500 sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani”.

#centre medicale #infractiune #pedeapsa #verificari

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.