Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că statul cere plata penalităților de la prima companie care a executat lucrările la centura Slobozia Mare, după ce contractul a fost reziliat din cauza întârzierilor. Drumul, care trebuia construit inițial în doi ani, a fost finalizat abia în iulie 2026, după schimbarea antreprenorului.

Potrivit ministrului, primul contract pentru construcția centurii Slobozia Mare a fost semnat în 2019, însă a fost reziliat în 2021 din cauza progresului redus al lucrărilor. În prezent, Administrația Națională a Drumurilor (AND) se află în proces de judecată cu această companie.

„Inițial contractul pentru Centura Slobozia Mare a fost semnat în 2019, a fost reziliat în 2021, iar AND este în proces de judecată cu această companie. Ulterior, proiectul a fost schimbat în totalitate, pentru că în 2021 am trecut la documentație europeană de proiectare”, a declarat Vladimir Bolea înaintea ședinței Guvernului de miercuri, 29 iulie.

Ministrul a precizat că noul contract a fost semnat în decembrie 2024, iar compania selectată a început lucrările în martie 2025 și le-a finalizat în iulie 2026.

„A doua companie și-a îndeplinit obligațiile. A doua parte a costat 11,5 milioane de euro, iar prima parte a fost în jur de 12 milioane de euro”, a spus Bolea.

Întrebat ce sumă solicită statul de la primul antreprenor, ministrul a precizat că aceasta este stabilită conform prevederilor contractuale privind penalizările.

Drumul de centură al localității Slobozia Mare a fost deschis circulației la 27 iulie 2026. Tronsonul are o lungime de 16,6 kilometri și are rolul de a redirecționa traficul greu din localitățile Slobozia Mare, Cîșlița-Prut și Giurgiulești.

Lucrările au început inițial în baza unui contract semnat cu o companie din Turcia, iar drumul trebuia finalizat până în 2022. După ce primul antreprenor a realizat doar aproximativ o treime din lucrări, contractul a fost reziliat. Proiectul a fost reluat de un consorțiu local, care a finalizat lucrările și a deschis oficial drumul în iulie 2026. Investiția totală este de aproximativ 24 de milioane de euro și a fost realizată cu sprijinul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Administrația Națională a Drumurilor #Centură Slbozia Mare #explicatii #judecată #termen extins a lucrărilor #Vladimir Bolea

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.