Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că statul cere plata penalităților de la prima companie care a executat lucrările la centura Slobozia Mare, după ce contractul a fost reziliat din cauza întârzierilor. Drumul, care trebuia construit inițial în doi ani, a fost finalizat abia în iulie 2026, după schimbarea antreprenorului.

Potrivit ministrului, primul contract pentru construcția centurii Slobozia Mare a fost semnat în 2019, însă a fost reziliat în 2021 din cauza progresului redus al lucrărilor. În prezent, Administrația Națională a Drumurilor (AND) se află în proces de judecată cu această companie.

„Inițial contractul pentru Centura Slobozia Mare a fost semnat în 2019, a fost reziliat în 2021, iar AND este în proces de judecată cu această companie. Ulterior, proiectul a fost schimbat în totalitate, pentru că în 2021 am trecut la documentație europeană de proiectare”, a declarat Vladimir Bolea înaintea ședinței Guvernului de miercuri, 29 iulie.

Ministrul a precizat că noul contract a fost semnat în decembrie 2024, iar compania selectată a început lucrările în martie 2025 și le-a finalizat în iulie 2026.

„A doua companie și-a îndeplinit obligațiile. A doua parte a costat 11,5 milioane de euro, iar prima parte a fost în jur de 12 milioane de euro”, a spus Bolea.

Întrebat ce sumă solicită statul de la primul antreprenor, ministrul a precizat că aceasta este stabilită conform prevederilor contractuale privind penalizările.

Drumul de centură al localității Slobozia Mare a fost deschis circulației la 27 iulie 2026. Tronsonul are o lungime de 16,6 kilometri și are rolul de a redirecționa traficul greu din localitățile Slobozia Mare, Cîșlița-Prut și Giurgiulești.

Lucrările au început inițial în baza unui contract semnat cu o companie din Turcia, iar drumul trebuia finalizat până în 2022. După ce primul antreprenor a realizat doar aproximativ o treime din lucrări, contractul a fost reziliat. Proiectul a fost reluat de un consorțiu local, care a finalizat lucrările și a deschis oficial drumul în iulie 2026. Investiția totală este de aproximativ 24 de milioane de euro și a fost realizată cu sprijinul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Administrația Națională a Drumurilor #Centură Slbozia Mare #explicatii #judecată #termen extins a lucrărilor #Vladimir Bolea

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.