Cercetătorii din Republica Moldova și România vor beneficia de finanțare pentru proiecte comune de cercetare și inovare. Apelul de proiecte, cu valoarea totală de circa 90 de milioane de lei, a fost lansat astăzi, 13 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă de Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării al României, și Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

„Prin acest apel de proiecte umează să finanțăm cercetătorii noștri și cercetătorii din România cu un buget total de 100 de milioane de lei. Proiectele de care urmează să fie depuse vor fi eligibile în următoarele domenii științifice: digitalizare, industrie și spațiu; climă, energie și mobilitate; hrană, bioeconomie, resurse naturale; biodiversitate, arigultură și mediu; sănătate, cultură, creativitate și societate incluzivă; securitate civilă pentru societate.

Finanțarea din bugetele comune ale celor două state va acoperi cheltuieli directe, precum cele de personal, logistică, deplasare, precum și cheltuieli indirecte. Evaluarea propunerilor urmează a fi luată de experți internaționali care au titlu de doctor și cu experiență în domenile de competență”, a declarat Dan Perciun.

Proiectul va fi cofinanțat de Guvernele celor două state, iar durata maximă a unui proiect este de 24 de luni.

„Mă bucur să anunțăm împreună continuarea unui parteneriat extrem de important și deschiderea unui nou apel. Anume, programele de cooperare bilaterală România- Republica Moldova în domeniul cercetării avansate. Îmi doresc ca și în cazul primului apel când au fost depuse 174 de propuneri, să avem cât mai mulți aplicanți pe acest domeniu important care este cercetarea. Diplomația științifică, noile tehnologii nu au granițe, cu atât mai mult când vorbim despre oameni care vin din două țări prietene, care vorbim aceeași limbă și care avem o mare parte de istorie comună”, a declarat oficialul din România.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, proiectul va acoperi cheltuieli directe precum: cele de personal, de logistică, deplasare, precum și cheltuielile indirecte. Evaluarea propunerilor va fi efectuată de către experți internaționali care au titlul de doctor și cu experiență în domeniile de competență.

De asemenea, 11 experți români din diverse domenii științifice, au fost selectați ca membri în cadrul Consiliului Consultativ pentru Știință și Tehnologie care a evaluat 114 subprograme de cercetare depuse. Colaborarea moldo-română în domeniul cercetării și inovării are loc și prin intermediul unor schimburi de experiență și stagii de cercetare; expertizarea și recenzarea în cadrul propunerilor de proiect, publicațiilor științifice etc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cercetatori #Moldova #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.