Chișinăul a găzduit, pe 12 aprilie, Campionatul Național de Kata, organizat de Japan Karate Association Moldova (JKA Moldova). Evenimentul a reunit aproximativ 240 de sportivi din întreaga țară, de toate vârstele și nivelurile de pregătire, care s-au întrecut în execuția formelor tradiționale de karate – kata.

„Este o mare bucurie pentru mine să fiu invitat la acest campionat. Karate-ul a venit din Japonia și sunt foarte mândru că atât de mulți tineri din Moldova îl practică. Simt că au un kiai (n. r. – strigăt scurt rostit la executarea unui atac) foarte mare. Kiai-ul este foarte important pentru karate și pentru alți maeștri asiatici”, a declarat Yamada Yoichiro, ambasadorul Japoniei în Republica Moldova.

Kata reprezintă una dintre cele mai importante componente ale artelor marțiale japoneze, constând într-o succesiune de tehnici codificate ce simulează o luptă imaginară. Această probă pune accent pe precizie, forță controlată, ritm și expresivitate, fiind un test al disciplinei și al concentrării mentale.

„Un luptător bun trebuie să cunoască în primul și în primul rând tehnica de kata pentru a-și putea menține și echilibra emoțiile, pozițiile, loviturile. Trebuie să muncești foarte mult, trebuie sa muncești singur și întotdeauna, de la început, kata este plictisitoare, pe urmă deja când crește nivelul, înțelegi ce înseamnă o luptă adevărată”, spune Viorel Bejan, arbitru, membru JKA Moldova.

Competiția de la Chișinău s-a desfășurat după regulamentul JKA, o organizație internațională recunoscută pentru standardele înalte de performanță și pentru fidelitatea față de stilul tradițional Shotokan. JKA Moldova este filiala oficială în Republica Moldova, având ca misiune promovarea valorilor autentice ale karate-ului japonez.

„Concursul de astăzi ne demonstrează încă o dată că suntem pe calea cea corectă, care am ales-o în colaborare cu Asociația Japoneză de Karate. Dacă astăzi la competiția noastră asistă și ambasadorul Japoniei, ne demonstreză că facem un karate corect, modern și arta marțială, care o cultivăm aici la noi în țară, are sorți de izbândă și vom fi tot mai mulți și mai mulți”, a conchis Valeriu Grîu, președintele clubului sportiv Funakosi, șef instructor JKA Moldova.

Campionatul Național de Kata a oferit un cadru competitiv pentru sportivii din mai multe cluburi locale, contribuind atât la dezvoltarea lor sportivă, cât și la formarea personală. Pentru organizatori, evenimentul este mai mult decât o competiție – este o ocazie de a consolida comunitatea pasionaților de arte marțiale și de a cultiva respectul, autocontrolul și perseverența.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Campionat #JKA Traditional Karate #Moldova

Premierul italian Giorgia Meloni solicită Comisiei Europene mai mult spațiu de manevră pentru a sprijini populația și companiile afectate de scumpirea energiei, argumentând că inflația ridicată majorează cheltuielile statului care se lovesc de regulile fiscale europene tot mai restrictive. Într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, Meloni avertizează că piețele europene de energie sunt „extrem de tensionate”, pe fondul crizei prelungite din Orientul Mijlociu.

Premierul italian Giorgia Meloni cere din nou Comisiei Europene să relaxeze regulile fiscale ale UE, argumentând că inflația în creștere, alimentată de explozia prețurilor la energie, pune presiune asupra gospodăriilor și companiilor, potrivit unei scrisori consultate de Euronews.

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și consultată de Euronews, Meloni afirmă că prelungirea crizei din Orientul Mijlociu a făcut ca piețele europene de energie să fie „extrem de tensionate”, prețul petrolului crescând cu aproape 80%, iar cel al gazelor cu până la 156%.

„În acest context, traiectoriile convenite ale cheltuielilor nete în cadrul fiscal european lasă un spațiu limitat pentru atenuarea impactului asupra gospodăriilor și companiilor fără a recurge la măsuri de înăsprire fiscală, într-un moment în care există riscuri semnificative de deteriorare a perspectivelor economice”, a adăugat Meloni.

Italia, care se pregătește pentru alegeri anul viitor, are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice raportate la PIB din UE, fiind depășită doar de Grecia, care a solicitat recent Comisiei o flexibilizare similară a regulilor fiscale.

Lidera italiană susține că guvernele încasează venituri fiscale mai mari ca urmare a creșterilor prețurilor, însă regulile fiscale ale UE îngreunează folosirea acestor venituri suplimentare pentru măsuri temporare de sprijin în domeniul energiei.

Inflația mai ridicată majorează automat veniturile din impozite indirecte, precum TVA, însă utilizarea acestor încasări suplimentare pentru finanțarea unor măsuri care reduc costurile cu energia poate fi considerată o măsură fiscală discreționară și se poate lovi de limitele impuse prin traiectoriile naționale de cheltuieli convenite, a arătat Meloni.

Soluția lui Meloni

Ca soluție, lidera italiană cere Bruxellesului să recunoască faptul că o parte din cheltuielile suplimentare nu rezultă din decizia guvernelor de a cheltui mai mult, ci din faptul că inflația majorează automat costul obligațiilor deja existente.

Meloni dorește ca executivul european să găsească o modalitate prin care cel puțin o parte din aceste venituri suplimentare să poată fi folosită pentru „măsuri temporare și țintite” menite să reducă impactul prețurilor ridicate la energie, o abordare recomandată în repetate rânduri de oficialii UE.

Regulile bugetare ale UE limitează ritmul în care guvernele își pot majora cheltuielile, în funcție de nivelurile convenite în planurile lor bugetare. Însă, atunci când inflația crește peste estimări, anumite cheltuieli ale statului se majorează automat, de exemplu, pensiile indexate în funcție de costul vieții, lăsând guvernelor mai puțin spațiu pentru a absorbi aceste costuri suplimentare.

Cadrul fiscal al UE stabilește limitele naționale de cheltuieli în termeni nominali, ceea ce înseamnă că guvernele nu pot pur și simplu să majoreze cheltuielile atunci când inflația depășește semnificativ estimările inițiale. În același timp, unele categorii de cheltuieli publice cresc automat odată cu prețurile.

Meloni a afirmat că acele cheltuieli afectate direct de inflația care depășește ipotezele pe baza cărora a fost elaborat planul bugetar al Italiei reprezintă 20,4% din PIB, în timp ce alte cheltuieli, reprezentând încă 12% din PIB, ar urma să fie supuse unor presiuni suplimentare în 2027.

„Suntem conștienți de riscul modificării unor reguli fiscale introduse recent, care urmăresc un obiectiv pe care îl împărtășim cu toții: sustenabilitatea datoriei. Suntem, de asemenea, pe deplin conștienți de angajamentele Italiei în cadrul procedurii de deficit excesiv aflate în desfășurare și de necesitatea respectării traiectoriei corective a cheltuielilor nete”, se arată în scrisoare.

Meloni a cerut ca această problemă să fie discutată la următoarea reuniune a miniștrilor de Finanțe de la Bruxelles, din 9 octombrie.