Chișinăul a găzduit cea de-a 10-a ședință operativă a HUB-ului de Securitate al UE, un eveniment cu tematica principală axată pe sistemele IT de mari dimensiuni în domeniul justiției și afacerilor interne. Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt și experți în securitate din cadrul Uniunii Europene și Republicii Moldova, printre care se numără Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, și Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, care au venit cu un cuvânt de deschidere.

„Dacă până acum Republica Moldova s-a aliniat în domeniul armonizării legislative în pas cu sistemele IT de mari dimensiuni ale UE, acum avem deja specialiștii ai EU Lisa prezenți în țara noastră, iar acest lucru pe de o parte înseamnă o si mai mare apropiere a țării noastre față de UE, și pe de altă parte arată încrederea acordată de agențiile Europene, autorităților din țara noastră”, a precizat în discursul său ministrul Afacerilor Interne.

Cu un mesaj a venit și ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

„Pentru eficientizarea implementării politicilor UE în domeniul justiției și afacerilor interne, au fost create sisteme informatice, care sunt gestionate de eu-LISA, Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție. Bunăoară, datorită bunei funcționări a sistemelor gestionate de eu-LISA, cetățenii Uniunii pot călători liber în toate statele membre ale UE, fără a compromite securitatea Europei. În contextul statutului Republicii Moldova de țară candidată la UE, Uniunea Europeană va acorda Moldovei suportul necesar, inclusiv în integrarea celor mai bune soluții IT în domeniul justiției și afacerilor interne”, a precizat Mažeiks.

Această ședință operativă a fost, potrivit MAI, o oportunitate esențială pentru Republica Moldova de a discuta și de a stabili parteneriate cu experții europeni în vederea integrării și optimizării sistemelor IT de mari dimensiuni. Aceste sisteme sunt fundamentale pentru consolidarea securității interne și gestionarea eficientă a frontierelor Republicii Moldova.

În cadrul întâlnirii, Republica Moldova a prezentat stadiul actual al propriilor sisteme IT de mari dimensiuni și a infrastructurii aferente, discutând așteptările și provocările în contextul integrării cu sistemele europene. De asemenea, au fost abordate subiecte precum managementul identității biometrice și reziliența infrastructurii critice IT și de comunicații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru mai multe detalii privind evoluția activităților HUB-ului de Securitate al UE, vizitați platforma https://maisigurinue.md.

#Chisinau #Hub de Securitate #MAI #UE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.