Chișinăul a găzduit cea de-a 10-a ședință operativă a HUB-ului de Securitate al UE, un eveniment cu tematica principală axată pe sistemele IT de mari dimensiuni în domeniul justiției și afacerilor interne. Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt și experți în securitate din cadrul Uniunii Europene și Republicii Moldova, printre care se numără Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, și Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, care au venit cu un cuvânt de deschidere.

„Dacă până acum Republica Moldova s-a aliniat în domeniul armonizării legislative în pas cu sistemele IT de mari dimensiuni ale UE, acum avem deja specialiștii ai EU Lisa prezenți în țara noastră, iar acest lucru pe de o parte înseamnă o si mai mare apropiere a țării noastre față de UE, și pe de altă parte arată încrederea acordată de agențiile Europene, autorităților din țara noastră”, a precizat în discursul său ministrul Afacerilor Interne.

Cu un mesaj a venit și ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

„Pentru eficientizarea implementării politicilor UE în domeniul justiției și afacerilor interne, au fost create sisteme informatice, care sunt gestionate de eu-LISA, Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție. Bunăoară, datorită bunei funcționări a sistemelor gestionate de eu-LISA, cetățenii Uniunii pot călători liber în toate statele membre ale UE, fără a compromite securitatea Europei. În contextul statutului Republicii Moldova de țară candidată la UE, Uniunea Europeană va acorda Moldovei suportul necesar, inclusiv în integrarea celor mai bune soluții IT în domeniul justiției și afacerilor interne”, a precizat Mažeiks.

Această ședință operativă a fost, potrivit MAI, o oportunitate esențială pentru Republica Moldova de a discuta și de a stabili parteneriate cu experții europeni în vederea integrării și optimizării sistemelor IT de mari dimensiuni. Aceste sisteme sunt fundamentale pentru consolidarea securității interne și gestionarea eficientă a frontierelor Republicii Moldova.

În cadrul întâlnirii, Republica Moldova a prezentat stadiul actual al propriilor sisteme IT de mari dimensiuni și a infrastructurii aferente, discutând așteptările și provocările în contextul integrării cu sistemele europene. De asemenea, au fost abordate subiecte precum managementul identității biometrice și reziliența infrastructurii critice IT și de comunicații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru mai multe detalii privind evoluția activităților HUB-ului de Securitate al UE, vizitați platforma https://maisigurinue.md.

#Chisinau #Hub de Securitate #MAI #UE

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.