Clădirea Președinției și Parlamentului au renovate timp de mai mulți ani, după ce, la 7 aprilie 2009 edificiile au fost vandalizate în timpul mitingurilor de protest. Ghidul turistic Andrei Smântână spune că în acest răstimp ședințele Parlamentului și Aparatul Președintelui au activat în alte edificii.

„Clădirea Președinției și Parlamentului au fost vandalizate în timpul mitingurilor de protest din aprilie 2009. Atunci, printre manifestanți s-au infiltrat persoane dubioase, dirijate de forțele obscure, care au provocat dezordine în masă și daune ambelor clădiri. A fost nevoie de ani de zile pentru a le renova. În tot acest răstimp ședințele Parlamentului și Aparatul Președintelui au activat în alte edificii. Clădire Parlamentului a fost construită în anul 1976. A fost inițial sediul Comitetului central al partidului comunist al Uniunii Sovietice, iar apoi a devenit sediul Parlamentului, după proclamarea Independeței Republicii Moldova”.

Vis-a-vis de Parlement în trecut s-a aflat biserica Luterană, care la începutul anilor 1960, care a fost demolată, iar deja mai târziu, între anii 1984 – 1989 s-a construit actualul Palat Prezidențial. Autorii Proiectului sunt 3 arhitecți.

„Biserica „Schimbarea la Față”, terminată în anul 1902, după planurile artihectului Mihail Seroținschi, în stil neobizantin. Inițial a fost capela gimnaziului de băieți nr. 2, care mai apoi a fost reorganizat în liceul de băieți Mihai Viteazul”, spune Andrei Smântână

Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu a fost fondat în anul 1957, iar clădirea în care activează astăzi teatrul a fost construită în anul 1980.

„Maria Bieșu timp de câteva decenii a evolaut pe scena acestui teatru, care astăzi îi poartă numele. Teatrul dispune de o sală spațioasă cu o capacitate de 1200 de locuri și aici în fiecare toamnă se petrece festivalul Invită Maria, care a început să se organizeze în timpul vieții Mariei Bieșu și continuă până acum”, povestește ghidul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În continuare, vă invităm să vizionați emisiunea integrală.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#Buget Civil #Chisinau #Chisinaul Turistic #ghid turtistic

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china