Cimitirul evreiesc din satul Vălcineț, raionul Ocnița, cunoscut sub numele de Beit Olam, este un sanctuar al tăcerii și uitării. Întins pe o suprafață de 3,5 hectare la marginea satului, acest loc de odihnă veșnică găzduiește morminte datând din secolul al XVII-lea. Deși ultima înmormântare a avut loc în jurul anilor 2000, scriu jurnaliștii de la nordnews.md.

„Primele mențiuni a acestui cimitir evreiesc, potrivit arhivelor, au fost în secolul al 17-lea, atunci a fost prima înmormântare. Ultima persoană a fost înmormântată aici în anii 2000. Din păcate nu avem vreun suport financiar. Eu am încercat să dau de comunitatea evreiască ca să putem, într-un mod oarecare, cât și de puțin, să avem o finanțare ca să putem întreține acest cimitir”, a spus Alexandru Grosu, primarul comunei Vălcineț.

Cimitirul din acest sat este un muzeu în aer liber, unde vizitatorii care cunosc ebraica sau idișul pot citi de pe pietrele funerare destinul și istoria celor înhumați aici. Plăcile funerare sub formă de obelisc, copaci fără ramuri, dar și altele sunt câteva dintre vestigiile pe care soții Filipciuc le îngrijesc cu dedicație în a doua generație.

„Ultimul bărbat evreu a strâns toate cărțile într-un sac și le-a îngropat într-un mormânt aparte. Сărțile sunt îngropate lângă soția lui. Acest bărbat făcea slujbe de înmormântare pentru morți, el deținea multe cărți. Nu a rămas nimic, înafară de rugăciunea lor sub sticlă în limba ebraică”, a declarat Natalia Filipciuc, îngrijitoarea cimitirului.

Pe majoritatea mormintelor din cimitir este încrustată Steaua lui David, un simbol antic cu șase colțuri. Adoptat în secolul al XIX-lea ca simbol național de către evreii emancipați, Steaua lui David echivalează cu crucea creștină și a devenit un emblemă comună pe sinagogi, instituții evreiești, monumente, pietre funerare, documente și obiecte religioase și casnice.

Sinagoga servește ca loc principal de rugăciune pentru comunitatea evreiască și adesea include spații suplimentare pentru studiu, socializare sau birouri. La 5 km de comuna Vălcineț, în orașul Otaci, se află un astfel de lăcaș de cult care astăzi este o ruină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până în 1940, această clădire a servit ca sinagogă pentru comunitatea locală din Otaci. Ulterior, a devenit Casa de Cultură, funcție pe care a îndeplinit-o până în anii ’90. Astăzi, edificiul este vizitatat ocazional de descendenții evreilor emigrați, fie în Europa și America, fie în Israel.

Reprezentanții comunității evreiești din Republica Moldova indică faptul că în prezent în țară locuiesc aproximativ 15.000 de evrei. Numărul acestora a scăzut semnificativ de-a lungul timpului: în 1897, populația evreiască număra 228.668 de persoane, scăzând la 65.672 în anul 1989.

#cimitir #Ocnița #Vălcineț

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.