Pentru un viitor curat și sănătos, avem nevoie de produse reciclabile și biodegradabile! Este convingerea lui Călin Harti, un tânăr din orașul Sângera, mun. Chișinău, care gestionează compania MoldPack, specializată în producerea ambalajelor și pungilor ecologice, pe care le furnizează antreprenorilor din toate domeniile de activitate. Întreprinzătorul, care ne oferă o soluție eficientă în lupta cu pachetele din plastic, și-a extins afacerea după ce a aplicat la multiple proiecte finanțate de Uniunea Europeană.

Cutiile de carton și hârtia prind o altă formă în mâinile angajaților care muncesc la fabrica lui Călin. Tânărul a preluat cârma companiei de la tatăl său în 2013, iar ulterior a suplinit linia de producere cu veselă, cutii și ambalaje ecologice, care vin să le înlocuiască pe cele din plastic.

„Tata producea cutii pentru fabrica sa de conserve, iar eu îl ajutam în timpul verii, atunci când eram student. Am decis să mă specializez în fabricarea ambalajului, a veselei și a caserolelor din carton deoarece sunt produse reciclabile și reutilizabile. Avem stabilite contracte atât cu micii antreprenori, cât și cu unele companii mari cu sute de angajați, din diverse sfere de activitate, precum: îmbrăcăminte, încălțăminte, panificație, pizzerie, produse de igienă, etc.”, declară entuziasmat Călin Harti.

MoldPack crează ambalaje moderne, estetice și calitative datorită utilajului modern de care dispune, achiziționat, în mare parte, prin intermediul granturilor și programele finanțate de Uniunea Europeană.

„Ajutorul Uniunii Europene a fost dominant. Ne-a oferit posibilitatea să creăm mai multe locuri de muncă, să ne extindem gama de produse și să realizăm într-un timp mai scurt comenzile”, punctează antreprenorul.

Compania lui Călin este singura din Moldova care produce caserole de carton pentru fructe, care pot fi personalizate. Echipamentul, necesar pentru realizarea acestora, a fost achiziționat în cadrul unui proiect finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Călin Harti are planuri mari de viitor, așa că nu ratează nicio posibilitate de a optimiza procesul de muncă și a extinde gama de produse.

„Recent, am aplicat la un nou proiect cofinanțat de UE, în baza căruia ar urma să procur prese hidraulice, așa încât resturile din procesul de producție să nu fie aruncate, dar refolosite. Este vorba despre un program de ecologizare, implementat de către ODIMM în scopul promovării, susținerii și dezvoltării întreprinderilor de a adopta practici de ecologizare a proceselor de producere și prestare a serviciilor”, subliniază Călin Harti.

La fabrică muncesc 26 de oameni. Unul dintre ei este Iurie Ciubuc, care lucrează aici cot la cot cu soția sa. Anii petrecuți peste hotare l-au învățat să aprecieze și mai mult oportunitățile de a munci acasă și de a fi alături de copii.

„Am lucrat câțiva ani la Moscova, dar m-am oprit acasă, deoarece și aici avem posibilitatea de a lucra, de a face un ban.Viața și așa este scurtă și aș vrea să stăm mai mult aproape unul de celălalt. Avem trei copii care trebuiesc crescuți și învățați”, spune Iurie Ciubuc.

Caserolele, cutiile, pungile și pachetele reciclabile și biodegradabile sunt o soluție pentru alți producători care trebuie să se adapteze, după ce Republica Moldova a ajustat legislația la prevederile Acordului de Asociere și Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și a interzis sacoșele din plastic.

„Familia și țara mă inspiră să rămân acasă și să nu plec. Cred că așa este corect. Sunt diverse programe, proiecte și chiar îi îndemn pe toți să aibă curajul să aplice și să-și transforme visul în realitate, așa cum am procedat și eu”, afirmă antreprenorul.

Mai multe studii demonstrează că pungile din plastic se descompun între 10 și 20 de ani, dar unele pot rezista chiar și o mie de ani, în timp ce ambalajele din carton sau hârtie dispar de pe fața Planetei între șase săptămâni și trei luni. Fii conștient, înlocuiește caserolele și pachetele din plastic cu cele din carton!

Acest material este produs în cadrul Campaniei „Descoperă Echipa Europa”, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene de către proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.