Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO CineMADE în România: Thrillerul „Orizont”, sâmbătă seara, în exclusivitate la RLIVE TV

09 Oct. 2024, 12:23
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
09 Oct. 2024, 12:23 // Life //  Realitatea.md

Thrillerul „Orizont” de Marian Crișan și Anca Puiu este următorul film din seria „CineMADE în România”, difuzat în exclusivitate de RLIVE TV. Pelicula va putea fi vizionată sâmbătă, la ora 21:00.

Povestea relatată este despre soții Lucian și Andra, care în căutarea norocului preiau în administrare o cabană din Munții Apuseni. Afacerea pare să meargă bine, însă familia realizează că tot ce se întâmplă în jurul ei e controlat de mafia care defrișează păduri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din distribuție fac parte actori români renumiți, printre care Emilian Oprea, Rodica Lazăr, Dan Rădulescu, pe sticlă apare și basarabeanul Valeriu Andriuță, dar și artiști care au origini maghiare. Pelicula a fost lansată la Tallin, în noiembrie 2015, apoi nominalizată pentru mai multe premii Goppo.

„E viaţa unei familii într-o situaţie critică, ceea ce e uşor de înţeles. Eu am tot încercat să povestesc şi despre „Moara cu noroc” şi oamenilor li s-a părut interesantă revenirea asta după atâţia ani la o bucată literară clasică. (…)

E o legătură aşa, invizibilă între nuvela asta şi mine. Nu e o legătură, de fapt, e o atracţie de mult timp. Pot să zic că chiar din liceu, când am citit prima oară „Moara cu noroc” mi-a plăcut. Mi-a plăcut partea asta de atmosferă şi de vizual. Am recitit-o şi după aia şi mi-a inspirat o atmosferă de film. (…)

Undeva între „Morgen” şi „Rocker” am revenit la „Moara cu noroc”, am revenit la carte, am regăsit cartea în biblioteca de acasă. Am citit mai multe nuvele de Slavici şi mi-am amintit ce îmi inspira şi am început să scriu. A fost, aşa, o joacă să încerc să rescriu, să îmi imaginez o familie, cu ce probleme ar avea acum, de ce ar lua o cabană în administrare, cine sunt ei, unde se întâmplă. Voiam să fie un peisaj spectaculos.

În nuvelă, peisajul e de vale, puţin spre munte. Eu am poziţionat puţin mai sus, pe munte, într-o pădure. Şi am început să scriu. A durat destul de mult, vreo doi ani. Am scris, am rescris, am revăzut de multe ori şi filmul clasic („La moara cu noroc”, de Victor Iliu – n.r.) care e o capodoperă. E incredibil filmul şi… şi asta a fost un fel de provocare, să facem ceva care să onoreze şi clasicul. Nu am dorit să facem o ecranizare, dar ne-am uitat tot timpul la filmul acela ca la o bijuterie”, povestea Marian Crișan, într-un interviu acordat pentru Agerpres.

Filmul românesc „Orizont” este difuzat în cadrul proiectului „CineMADE în România”. Cu intenția de a reflecta evoluția și diversitatea culturală și socială a României moderne, pe o piață dominată de producții din Rusia și SUA, RLIVE TV aduce duminică de duminică publicului din Republica Moldova filme românești contemporane. Abordarea va asigura prezentarea unui conținut inovator și relevant, diferit de filmele clasice românești, deja cunoscute și difuzate în țara noastră, dar și promovarea identității noastre culturale.

„CineMADE in România” își propune să îmbogățească experiența cinematografică ale telespectatorilor, promovând în același timp cultura și arta românească.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.