În 2012 Igor și Victoria Hîncu au descoperit modelul de antreprenoriat social. Fiind persoane active în voluntariat, au lansat propria afacere, compania „Edujoc”, care le permite să obțină profit și în același timp să contribuie la schimbarea comunității. Acum, antreprenorii produc diverse jocuri și jucării educative pentru copii.

Motivele care au stat la baza afacerii sociale au fost dorința de a lansa o afacere sustenabilă, existența unei dependențe de ecrane a copiilor și dorința de a aduce o schimbare în societate, în folosul copiilor.

La început importau jucării de lemn din România, iar mai târziu, cu suportul Uniunii Europene au lansat propriul atelier. În prezent, compania produce o gamă largă de jucării și jocuri educative și colaborează cu alți lemnari din țară.

„De la început am adus o cutie mare de jucării din lemn din România. Pe atunci, în Republica Moldova erau foarte puține jucării din lemn și chiar dacă erau, costau foarte scump. Am organizat un eveniment la care am invitat părinți cu copii și s-au jucat, astfel am obținut un feedback pozitiv.”

Încă în anul 2012 au lansat site-ul online, iar oamenii nu erau atât de încrezuți în cumpărăturile de acolo, motiv pentru care mergeau la casele oamenilor și prezentau fiecare produs.

Prin intermediul PARE 1+1 au reușit să-și extindă echipa. Datorită acestui program, tatăl Victoriei a revenit de peste hotare și s-a angajat la „Edujoc”, implicată aici este și mama ei. La fel și părinții lui Igor Hîncu fac parte din echipa „Edujoc”.

„Antreprenoriatul social are trei mari avantaje, pe lângă avantajul economic, cel de a genera profit, de a crea locuri de muncă și contribuția la PIB, antreprenoriatul social oferă soluții pe termen lung pentru problemele comunității. De asemenea, persoanele din categoriile defavorizate, social-vulnerabile au posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.”

O parte din profitul afacerii este destinat organizării de cursuri gratuite în școli și grădinițe. Pentru crearea produselor sunt utilizate doar materiale reciclabile. Excepție au făcut atunci când au început a confecționa viziere și alte echipamente medicale. De asemenea, în perioada pandemiei, datorită finanțării externe s-au implicat în mai multe proiecte sociale pentru susținerea copiilor diagnosticați cu COVID-19 și internați în spitale.

„Așa am demonstrat că conceptul de afacere socială merită a fi implementat, iar antreprenorii sociali merită a fi susținuți, pentru că ei găsesc soluții imediat ce apare o problemă. De obicei, noi oferim soluții pe termen lung.”, a menționat Igor Hîncu.

„Misiunea noastră este ca fiecare copil din Moldova să aibă în casă cel puțin o jucărie educativă conform vârstei, temperamentului și nevoilor sale. În timpul pandemiei noi ne-am reprofilat și am reușit să ajutăm eroii din prima linie, așa am început să producem viziere, boxe de intubare și chiar echipamente de comunicare. În acest fel, ne-am simțit și mai utili.”, spune Victoria Hîncu.

Istoria de succes este diseminată de către ?????????̦?? ?????? ??????????? ?̂????????????? ???? ?̦? ???????? (?????) din Republica Moldova, în cadrul ????????? ?? ????????? ?̦? ????????? ? ?????????????????? ??????. Campania este inițiată și susținută de ????????? ????????̦????? ???????4????????????, ????????̦?? ??? ????????? ??????? ???????? (?????, ???, ???).

#antreprenoriat social #ODIMM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.