Circa 703.000 de solicitări pentru compensații în perioada rece a anului au fost înaintate autorităților. Numărul efectiv al beneficiarilor ar putea fi de peste 1,4 milioane de persoane. Aceștia vor primi între 300 și 800 de lei pentru luna noiembrie, fiind aplicate în mod individual, în funcție de caracteristica și venitul fiecărei gospodării.

Mai mult de 300.000 de persoane au solicitat în noiembrie ajutor pentru a putea procura combustibil solid. Altele peste 200.000 – pentru gaz, 135.000 – pentru energie termică, iar aproximativ 28.000 – pentru electricitate, a precizat ministrul Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Când se va stabili valoarea compensațiilor, autoritățile promit că populația nu va plăti mai mult decât anul trecut pentru a se încălzi. Mai exact, compensațiile se vor aplica în funcție de valoarea plăților de anul trecut și tarifele în vigoare. Primele plăți se vor face la mijlocul lunii decembrie.

„Noi când elaborăm formula pentru stabilirea compensațiilor vedem care este distribuția compensațiilor și ne asigurăm că după ce vor beneficia cetățenii de compensație, aceștia nu vor plăti un tarif postompensație mai mare decât anul trecut. Este clar că în acest an vom avea creșteri de tarif. Ce vom face noi este că vom examina care este impactul pentru compensații și compensațiile, în fiecare lună când se vor aplica tarifele”, a explicat Buzu.

Ministrul a îndemnat, în context, populația să economisească resursele energetice. Totodată, Alexei Buzu a precizat că autoritățile urmează să aprobe regulamentul prin care se vor acorda compensațiile pentru luna noiembrie, iar funcționarii încă verifică datele furnizate de către gospodăriile care au aplicat pentru a primi ajutor.

#Alexei Buzu #compensatii #Ministerul Protecției Sociale #perioada rece

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025, scrie bani.md.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.