Comunitatea Evreiască din Moldova îndeamnă cetățenii să se alăture campaniei de sensibilizare: „WeRemember. Învață din trecut. Protejează viitorul”, dedicată victimelor Holocaustului. Persoanele sunt încurajate să-și facă fotografii cu pancartul cu mesajul: #WeRemember (NeAmintim). (#NeAmintim) și să le publice pe rețele de socializare.

Directorul Comunității Evreiești în Moldova, Aliona Grossu, a spus la o conferință de presă desfășurată la IPN că pancartele cu sintagma #WeRemember pot fi găsite în mai multe spații publice, cum ar fi stații de așteptare a transportului public, în mijloacele de transport public. „Considerăm că această campanie este unul dintre instrumentele importante, pozitive, prin care, punând accent pe păstrarea, pe salvgardarea memoriei, încercăm să ne opunem unor eventuale manifestări de xenofobie, intoleranță sau antisemitism în societate”, a spus Aliona Grossu.

În anul 2021, Comisia Europeană a aprobat o strategie pentru combaterea antisemitismului. Ca parte importantă a aceste strategii sunt evenimentele de sensibilizare a opiniei publice, din care face parte și campania „WeRemember”. Anul acesta campania de sensibilizare este susținută în Republica Moldova și de administrația publică locală și centrală.

Aliona Grossu a remarcat că ororile Holocaustului s-au întâmplat nu doar în afara Republicii Moldova, ci au atins și istoria poporului moldovenesc. Conform rezulatelor unei cercetări internaționale, aproximativ 300 de mii de persoane au avut de suferit de pe urma atrocităților care a avut loc pe teritoriul actual al Republicii Moldova.

Campania „WeRemember” a fost lansată în urmă cu șapte ani de către Congresul Mondial Evreiesc împreună cu organizația UNESCO. Reprezentantul Congresului Mondial Evreiesc, Peter Cherry, a afirmat că această campanie se desfășoară anual în timpul Săptămânii internaționale de comemorare a Holocaustului. Se finalizează pe 27 fepruarie, de Ziua de comemorare a Holocaustului. Această campanie a fost începută pentru a informa, educa, sensibiliza opinia publică despre Holocaust.

Anul curent mottoul campaniei este: „Învață din trecut. Protejează viitorul” . Ca parte a acestei campanii, toată lumea este încurajată să-și facă fotografii cu pancartul cu mesajul: #WeRemember (NeAmintim). Persoanel nu neapărat trebuie să aibă o imagine oficială a campaniei, dar este suficient să fie scris #NeAmintim pe o foaie. Fotografiile pot fi postate pe Twitter, Instagram sau Facebook. Printre oficialii care deja s-au alăturat campaniei se numără Ursula von der Leyen, Angela Merkel, Papa de la Roma, a spus Peter Cherry.

„Anul trecut a fost un an complicat pentru mai multe comunități evreiești și comunități vulnerabile din întreaga lume. Creșterea antisemitismului și răspândirea crescută a negării Holocaustului online a condus la noi amenințări care necesită acțiuni urgente. Încurajare societății să reflecteze asupra lecțiilor din trecurt poate asigura ca generațiile viitoare își dezvoltă cunoștințele și abilitățile pentru a face fața în mod eficient acestor provocări. Campania We remember (Ne amintim) are scopul să ne reamintească ce consecințele negative pot avea loc dacă noi lăsăm ura să se răspândească în mod necontrolat”, a menționat Peter Cherry.

Cu fotografiile postate pe rețelele de socializare se vor face proiecții mari televizate, inclusiv în Auschwitz-Birkenau. Vineri, 27 ianuarie, pe tot teritoriul Republicii Moldova vor fi organizate mitinguri-requiem dedicate comemorării victimelor Holocaustului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#campanie #Comunitatea evreiasca #Holocaust

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.