Partidul de guvernământ nu a reușit să coaguleze societatea în jurul ideii de integrare europeană, iar rezultatele referendumului constituțional arată că formațiunea a neglijat importanța acestui fapt. Declarațiile aparțin fostei vicepreședinte a Comisiei parlamentare pentru politică externă, Vitalia Pavlicenco.

Prezentă în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, fosta deputată a menționat că societatea moldovenească rămâne divizată și nu este pregătită deocamdată pentru coeziune în jurul un proiect major.

„Aderarea la Uniunea Europeană este un efort comun, coagulat, unit și mobilizator. Din păcate, în Republica Moldova nu s-a produs o polarizare pe principiul pro vest și acest referendum a arătat că cei cate puteau fi nucleul, mă refer la partidul de guvernământ, au neglijat importanța acestui fapt și coeziunea în interiorul partidei pro vestice nu s-a produs”, a menționat Vitalia Pavlicenco.

Și Ion Harghel, fondatorul proiectului media „Radar Politic” a afirmat că scorul la limită se datorează lipsei de coordonare în rândurile partidelor care susțin integrarea europeană. Potrivit lui, însușirea ideii de către un partid politic a creat confuzie la nivel de societate.

„Acest proces a început cu stângul. Probabil trebuia organizat în mod diferit și nu asumat doar de o singură forță politică, dacă vorbim de un consens național trebuia din start să se discute, să fie un start comun al tuturor partidelor, o platformă largă. Dacă s-ar fi făcut acești pași astăzi am fi vorbit de un scor mai mare”, a mai spus Ion Harghel.

Referendumul privind modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană a trecut cu o diferență mai mică de un procent între opțiunile „Da” și „Nu”. 50,46 la sută dintre participanții la plebiscit au răspuns afirmativ la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Sondajele publicate pe durata campaniei electorale dădeau o susținere de aproape 60 la sută pentru modificarea Constituției, fapt confirmat și de unii analiști politici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #partide proeuropene #referendum

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.