Contrabanda cu țigări este subiectul care i-a certat pe liderul CUB Igor Munteanu și deputatul PAS Radu Marian.

În cadrul unei emisiuni la TVR Moldova, Munteanu a declarat că în anul 2022 contrabanda a crescut de cinci ori, iar Marian a exclamat că informația este falsă.

”Până în acest moment, (n.r. contrabanda) creează o imagine proastă a Republicii Moldova, doar în anul 2022, din Republica Moldova s-au scos de 5 ori mai multe țigări de contrabandă, decât în anii precedenți. Aceste informații au fost prezentat într-un raport Novel”, a declarat Munteanu.

Radu Marian l-a acuzat pe Munteanu de fals și a spus ca datele raportului arată că traficul de țigări a scăzut cu 50%.

”Să nu operăm cu falsuri în direct. Am deschis documentul la care dvs faceți referire, el se referă la contrabanda din România și în el apare și Moldova. Deci luna mai versus perioada precedentă, deci 4,4%, în total o scădere cu 5,8 puncte procentuale, deci o scădere de 50 la sută”, a spus Marian.

Igor Munteanu a intervenit și a adăugat: ”Este un fals prin care se denaturează ceea ce am vrut să spun. Raportul pe care eu fac trimitere este vorba de raportul pe contrabandă din anul 2022. Nu vorbesc de primele luni din anul 2023”.

Precizăm că potrivit ultimului studiu Novel, din luna mai, se înregistrează o scădere a produselor de contrabandă în România, provenite din Moldova: ”Cea mai mare scădere e înregistrată de cota produselor provenite din Moldova, cu 5,8 p.p. până la 4,4%”, se arată în raport. Datele se referă doar la produsele de contrabandă, care ajung în România și nu la întreaga Uniune Europeană.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.