Vitalii Ignatiev, așa-numitul ministrul de Externe de la Tiraspol, a oferit un interviu exclusiv publicației Sputnik. Într-o secvență publicată de jurnaliști și distribuită pe canalul oficial de Telegram al autorității separatiste, el vorbește despre faptul că părțile implicate în conflictul transnistrean nu își doresc escaladare, pe când în descriere se arată că acesta este nemulțumit de dotarea armatei Moldovei la standarde NATO.

„Ne aflăm în legătură permanentă cu colegii din Rusia, cu structurile Federației Ruse. Avem dialog cu reprezentanții internaționali, OSCE. Săptămâna aceasta avem planificate întâlniri de lucru. Ieri președintele s-a întâlnit cu ambasadorul SUA și domnul Carpenter de la OSCE. Am discutat procesul de negocieri și situația regională. Întreprindem măsuri pentru a nu admite escaladarea. Deocamdată, semnalele pe care le primim de la participanții internaționali și reprezentanții Moldovei arată că părțile sunt interesate de pace și stabilitate. Pentru noi, garant al păcii și securității este statul nostru, care poate să apere interesul cetățenilor săi, dar și misiunea de pacificatori ai Rusiei”, spune Ignatiev în secvența video.

Pe de altă parte, în descriere se arată că oficialul de la Tiraspol nu este mulțumit de colaborările Moldovei cu NATO. Totodată, Chișinăul este acuzat că ar crea tensiuni și nervozitate.

„Chișinăul trece complet la standardele NATO, acolo vin armele, funcționează centre militare occidentale, misiunile comune și instructori”, se arată în mesajul jurnaliștilor, redistribuit de Tiraspol.

Precizăm că, în contextul speculațiilor privind o eventuală intrare a ucrainenilor pe teritoriul din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski a îndemnat la calm, asigurând că va informa populația dacă va exista pericol real. Chișinău, la fel, infirmă pretinsele riscuri și susține că situația în zona de securitate este stabilă și nu există escaladări.

#Chisinau #escaladare #Ignatiev #riscuri #Transnistria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.