Capacitățile de reacție a instituțiilor statului în domeniul protecției antiteroriste a infrastructurii critice vor fi fortificate. Guvernul a aprobat Programul național de consolidare și realizare a măsurilor de protecție antiteroristă a obiectivelor infrastructurii critice pentru anii 2022-2026 și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia.

Noile măsuri se impun drept urmare a evoluțiilor pe plan regional și a creșterii pericolelor în adresa securității naționale, informează cabinetul de miniștri.

Documentul include informații privind impactul programului, părțile implicate în implementarea acestuia, situația actuală și obiectivele setate în vederea protecției antiteroriste a infrastructurii critice. Chiar dacă Republica Moldova nu se confruntă, actualmente, cu riscuri teroriste majore și nu este o țintă directă pentru entitățile teroriste, se impune necesitatea consolidării potențialului național în lupta împotriva manifestărilor teroriste, în mod special, în context de insecuritate regională.

Astfel, printre acțiunile care urmează a fi realizate se numără: optimizarea cadrului juridic național, eficientizarea și modernizarea sistemelor de protecție și pază a obiectivelor infrastructurii critice, organizarea de instruiri practice și exerciții de simulare. De asemenea, se propune dezvoltarea continuă a cooperării naționale și internaționale în domeniul protecției antiteroriste a infrastructurii critice, prin schimb de experiență și bune practici realizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Implementarea Programului va fi asigurată de Centrul Antiterorist al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, ministere, alte autorități sau instituții publice și persoane juridice, care au în gestiunea lor obiective incluse în Nomenclatorul național al infrastructurii critice. Programul va fi realizat din contul și în limitele bugetelor aprobate ale operatorilor, nefiind necesară alocarea suplimentară de mijloace financiare.

Obiective ale infrastructurii critice sunt obiectivele de importanță vitală, precum cele din domeniul apărării, administrației publice, tehnologiei informației și comunicațiilor, infrastructurii, energeticii, dar și cele din sfera socială. Perturbarea sau distrugerea acestora poate genera pericol pentru oameni și mediu, provocând un impact negativ pentru siguranța, securitatea, bunăstarea socială și economică a statului.

#acțiuni contra terorismului #plan de actiuni #program antiterorist #sedinta de Guvern #SIS

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china