„Întinde-ți covorul și îți voi citi sufletul”, spune un vechi proverb turkmen care descrie importanța țesutului covoarelor pentru cultura unui popor.

În istoria găgăuzilor, covoarele ocupă un loc special, ele ne ajută să cunoaștem tradițiile și obiceiurile neamului.

Potrivit cercetătorilor, în secolele XVIII-XIX, a avut loc marea migrație a găgăuzilor spre stepa Bugeac. Oamenii își amenajau casele conform tradițiilor pe care le-au moștenit de la străbuni. Fiecare familie avea în casă un colț unde păstra zestrea și obiectele de preț. Tot aici, pe cel mai mare perete, era înșirat un covor ornamentat cu arborele genealogic.

Covorul era o parte importantă din zestre, pentru fete. Procesul de confecționare a unui covor începea cu tunsul oilor. Apoi se făcea lâna, care ulterior era curățată și toarsă. Ața din care se țesea un covor era vopsită. De exemplu, pentru a obține culoarea roșie era utilizată sfecla, iar verdele îl obțineau din frunzele de nuci.

La crearea fundalului covorului cel mai des era folosită ața neagră sau cafenie. Fiecare element țesut pe covor simboliza ocupația familiei: crescătorii de animale îl ornamentau cu păsări sau bovine, agricultorii țeseau struguri. Unele meșterițe coseau pe covor primele litere din numele și prenumele său. Totuși, principalul simbol al covorului găgăuz rămâne a fi trandafirul.

În anul 2013, în satul Gaidar a fost organizat primul festival al covorului găgăuz, care a adunat meșteri din mai multe localități. Evenimentul se desfășoară anual, în luna august.

Este greu de spus când au apărut primele covoare la găgăuzi, însă, presupunem că, atunci când au fost ridicate primele case și era necesitatea de a acoperi pereții goi. Având experiența unui popor nomad, găgăuzii au împrumutat de la alte popoare unele elemente, ornamente, pe care azi le vedem pe covoare.

Ludmila Caracioban, directorul muzeului de istorie din satul Beșalma: „Arborele genealogic putea să împartă covorul în două părți și pe acest arbore erau cusute atâtea crengi, câți copii erau în această familie, iar pe fiecare creangă era câte un buton de trandafir, care simboliza continuarea unei vieți fericite, cu sănătate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#covor #Gagauzia #traditie

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.