Aderarea Moldovei la UE aduce cetățenilor mai multe locuri de muncă, iar autoritățile vor putea accesa sprijin financiar, pentru a dezvolta mai multe domenii, afirmă ambasadorul român Cristian Leon Țurcanu. În cadrul procesului de aderare, Bucureștiul oferă Chișinăului expertiză.

În cadrul unui interviu acordat pentru NordNews, diplomatul a vorbit despre mai multe beneficii ale integrării europene pentru cetățeni. Bunăoară, Țurcanu a remarcat faptul că tinerii din Republica Moldova vor putea studia la orice universitate din Uniunea Europeană după ce țara noastră aderă la comunitate.

Sunt foarte multe, foarte, foarte multe avantaje. În primul rând, ai acces la o piață de desfacere, o piață de desfacere foarte matură, foarte serioasă și foarte mare. Primești ajutor, de exemplu, să-ți îmbunătățești standardele de calitate la anumite produse și asta nu o faci în beneficiul Uniunii Europene, o faci în beneficiul propriului cetățean pentru că, până la urmă, și pe piața internă, pe piața Republicii Moldova trebuie să primeze calitatea. (…) Orice cetățean dintr-o țară membră a Uniunii Europene poate să lucreze în alt stat membru, tot așa, fără rețineri și fără limitări.

Acces la fonduri, pentru că, dacă în perioada de preaderare există fonduri de preaderare care te ajută să te pregătești pentru momentul în care vei deveni membru, după ce devii membru cu drepturi depline al Uniunii Europene ai acces la o serie de instrumente de finanțare practic în toate domeniile, inclusiv în domeniul agricol, de exemplu, care est eun domeniu foarte sensibil în fiecare stat membru UE”, a declarat ambasadorul Țurcanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Diplomatul a prezentat exemplul României, care și-a crescut de 1o ori produsul intern brut și dde 14 ori salariu mediu, după ce s-a alătura Uniunii Europene. Conform lui, administrația de peste peste Prut ajută Chișinăul să acceseze fonduri de pre-aderar.

„Este o perioadă în care se analizează starea curentă și care sunt nevoile Republicii Moldova pe ce înseamnă acquis comunitar și așa mai departe. Există transfer de expertiză, inclusiv în modalitatea în care se pot accesa fonduri europene, există întâlniri de lucru și seminare prin care specialiști din România le explică autorităților din Republica Moldova care sunt instrumentele financiar disponibile din partea Uniunii Europene în această etapă de prenegociere, apoi negociere, deci fonduri de preaderare și ulterior”, a punctat Cristian Leon Țurcanu.

#aderare #beneficii #Cristian-Leon Țurcanu #Moldova #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.