Salariile mici, fluctuația mare de cadre și sistemul birocratic sunt doar câțiva din factorii care provoacă criza de cadre din administrația publică, au afirmat invitații emisiunii „Consens Național” difuzată luni, 25 martie curent, la RLIVE TV.

Veaceslav Ioniță, expert în domeniul administrației și finanțelor publice, și Stella Jemna, fostă șefă de Cabinet al prim-ministrei Natalia Gavrilița, reprezentantă de țară a Fondului regional de investiții WNISEF, sunt de părere că statul trebuie să își revadă politicile pentru a înțelege de câți funcționari are nevoie și care este nivelul lor de pregătire.

„Noi dispărem, ei se înmulțesc. Astăzi sunt mai puțini funcționari decât acum 20 de ani, dar raportați la numărul de populație care a mai rămas în țară ei sunt mai mulți pe cap de locuitor. Statul și-a redus din competențele sale și a digitalizat multe servicii și acum ar fi bine să fie regândit și sistemul de administrare la nivel central și local”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Stella Jemna a afirmat că autoritățile trebuie să-și revadă structurile administrative și să investească mai mult în pregătirea noilor funcționari. Potrivit ei, tinerii nu sunt gata să acceadă în funcții manageriale, iar cei cu experiență nu sunt deschiși pentru cooperare.

„Ceea ce se întâmplă cu forța de muncă din administrație astăzi este radiograma la ceea ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Faptul că noi nu am investit în acești oameni, că mulți dintre cei care lucrează în ministere nu sunt calificați este rezultatul politicilor unui stat. Este foarte important să avem centre de calificare moderne deoarece ceea ce se învață acum nu mai este relevant”, a afirmat fost șefă de cabinet al prim-ministrei Natalia Gavriliţa.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice, fiecare al cincilea post din Guvern este vacant. Cele mai afectate sunt ministerele Culturii și Mediului care duc lipsă de aproximativ 30 la sută din numărul de angajați. Fiecare al patrulea post este vacant și în cadrul ministerelor Sănătății, Finanțelor și Afacerilor Externe. Cel mai bine asigurat cu cadre este Ministerul Educației și Cercetării care are vacante 11 la sută din posturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiul IPIS a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

VIDEO Sistemul de salarizare în serviciul public nu motivează personalul calificat. Ce lefuri își doresc moldovenii

#Consens national #lipsa de forta de munca #RLIVE TV #Stella Jemna #Veaceslav Ionita

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.