VIDEO CSM, aviz negativ la proiectul de Lege privind evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ proiectului de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Subiectul a fost examinat la ședința de astăzi, 30 mai, a Consiliului.

Președinta interimară a CSM, Nina Cernat, în timpul examinării subiectului, a precizat că, în opinia ei, din Lege trebuie să fie exclusă evaluarea președinților interimari ai instanțelor de judecată. A explicat și de ce.

„Ei exercită o funcție temporară până când se alege un președinte potrivit prevederilor legale. Va fi greu de găsit persoane care să exercite interimatul funcției dacă ei sunt obligați să treacă această evaluare”, a punctat Cernat.

Cu remarci au intervenit și alți membri ai CSM. În cele din urmă, cu patru voturi împoitrivă, proiectul, expediat de Cancelaria de Stat în adresa CSM, a fost avizat negativ, pe motiv că prevederile contravin opiniei Comisiei de la Veneția.

Amintim că judecătorii și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) vor fi supuși evaluării externe. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat la data de 1 aprilie 2023, în a doua lectură. Evaluarea integrității judecătorilor CSJ reprezintă o obligație asumată de Republica Moldova atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Această reformă este una dintre condiționalitățile de bază din Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Scopul acestei inițiative este sporirea calității actului de justiție și asigurarea numirii unor judecători imparțiali și integri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evaluarea CSJ va fi efectuată de o Comisie de evaluare, în termen de șase luni de la demararea procedurii. Mai exact, membrii Comisiei vor analiza informații referitoare la integritatea etică și financiară atât a actualilor judecători CSJ, cât și a candidaților la funcțiile vacante. De menționat că exercițiul de evaluare va fi aplicat o singură dată.

Raportul privind promovarea sau nepromovarea evaluării integrității etice și financiare va fi transmis către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care va lua o hotărâre finală. Hotărârea CSM privind nepromovarea evaluării integrității poate fi contestată.

#aviz negativ #CSM #parlament

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.