„A fost o etapă deloc ușoară, dar ne-am asumat responsabilitatea de a pune punct concursului astăzi, de a regândi mecanismele și a rescrie regulile!” Este precizarea făcută de președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, după ce a fost anulat concursul pentru numirea unui Procuror General.

În ședința de miercuri, 28 februarie curent, Obadă a recunoscut: „s-a depistat o discrepanță majoră care nu a avut acoperire din perspectiva argumentării de ce a fost punctat, or mai bine spus, depunctat unul dintre candidați”.

În context, președintele CSP a dat asigurări că la noul concurs, deocamdată nu se cunoaște când va fi lansat, vor fi stipulate reguli mult mai clare și accesibile tuturor.

„În 22 februarie a avut loc etapa interviului. Toți membrii prezenți în ședința Consiliului Superior al Procurorilor, având dorința de a realiza echidistant, prompt și de a încheia în aceeași zi proba interviului, a lucrat pe durata a aproximativ 11 ore, cu intermitențe de 5/7 minute, câteva întreruperi au fost. La încheierea acestui exercițiu, noi ne-am retras în deliberare, a avut loc realizarea mediei tehnice a punctajului acordat de fiecare membru al Consiliului. La acea etapă nu au fost examinate punctajele acordate de fiecare membru al CSP, per criteriu de evaluare, pentru fiecare din cei 4 candidați. Nu a fost supusă dezbaterilor, nu a fost analizată din perspectiva motivării argumentării punctajului oferit în niciuna dintre fișele care au fost completate în seara acelei zile. Subsecvent, pentru a finaliza operațiunea administrativă care a avut loc la 22 februarie, Consiliul a anunțat public și a fixat pentru 26 februarie ședința CSP, în cadrul căreia urma să fie desigilat plicul cu fișele de evaluare per candidat, care în acea seară a fost sigilat în prezența tuturor, și păstrat în safeul aparatului CSP. (…)

În consecință, s-a depistat o discrepanță majoră care nu a avut acoperire din perspectiva argumentării de ce a fost punctat, or mai bine spus, depunctat unul dintre candidați. Această circumstanță este extrem de importantă în virtutea priorităților mandatului pe care ni l-am asumat fiecare dintre noi la accederea în funcție și anume, prioritatea numărul 1: desfășurarea unui concurs public transparent, bazat pe principiile meritocrației, legalității, transparenței și tratamentului egal a fiecrăuia dintre candidați. Punând pe balanță interesul individual de a merge în etapa următoare a candidaților înscriși în concurs pe de-o parte, iar pe de altă parte, punând în balanță interesul public de a asigura transparență, corectitudine, legalitate, meritocrație și egalitate în tratament, Consiliul Superior al Procurorilor, în unanimitate, a determinat de a înclina balanța înspre interesul public. (…)

Așadar, este o etapă deloc ușoară, dar am asigurat atât corpul de procurori, cât și societatea că vom acționa extrem de responsabil și doar în baza principiilor care coordonează activitatea în cadrul unui stat de drept, de asta ne-am asumat responsabilitatea de a pune punct concursului astăzi, de a regândi mecanismele… (…) să rescriem regulile, care să fie unele previzibile, clare și accesibile, și să asigurăm un proces de alegeri corect și meritocratic”, a precizat președintele CSP, Dumitru Obadă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concursul pentru funcția de Procuror General a fost anulat. Decizia a fost luată de membrii Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în cadrul ședinței de miercuri, 28 februarie 2024, și anunțată public de președintele CSP, Dumitru Obadă.

Hotărârea CSP poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), în termen de 10 zile.

#concurs anulat #CSP #Dumitru Obadă #precizari

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.