Vor face economii, vor munci mai mult și vor aștepta suportul guvernului. Aceasta este reacția locuitorilor din Bălți la scumpirile fără precedent la căldură. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a decis astăzi că prețul unei Gcal va fi de 3.052 de lei, cu 937 de lei mai mult decât până în prezent sau o creștere cu 45%. Ultima dată, „CET-Nord” a majorat prețul în ianuarie a acestui an, scrie nordnews.

„Vom face economii, vom lucra. Clar că nu ne convine, dar ce să facem? Mulțumim lui Dumnezeu pentru ce avem. Ce să facem?”

„Ne afectează foarte mult pe toți pentru că salariile sunt mici. Nu cred că oamenii vor reuși să-și achite toate facturile, mai ales căldura. Bătrânilor le va fi foarte greu. Nouă tot nu ne va fi ușor, dar lor și mai dificil.”

„Am cumpărat cărbuni, lemne, sperăm să ne ajungă.”

„Cu înțelepciune și curaj vom supraviețui. Văd că guvernarea are planificate niște acțiuni prin care ne vor ajuta.”

„Eu voi supraviețui, dar nu știu ce vor face bătrânii. Să se gândească guvernul la țărani, să mai ieftinească puțin”, au spus oamenii.

Între timp, încălzitoarele electrice se vând ca pâinea caldă în piețele și magazinele din Bălți. Oamenii au început să golească vitrinele încă în luna iunie, iar prețurile au crescut cu 15%.

„Acestea sunt încălzitoare cu ventilator. Are o putere de 5 Kw și poate încălzi o încăpere de 20 de metri pătrați. Există încălzitoare cu infraroșu. A rămas doar unul. Avem convectoare și radiatoare electrice. Dacă se va răci puțin, măcar o săptămână, se vor vinde și acestea. Plite electrice cu inducție, cele de masă, au fost doar la începutul verii. Acum nu avem deloc”, a povestit Alexandru Govdeac, administratorul unui magazin specializat.

Încălzitoarele sunt la mare căutare și la piața centrală, unde unele prețuri sunt mai puțin piperate.

„Plapumele electrice costă 250 de lei, iar șemineele pe ulei 1,5 de lei. Oamenii caută ce este mai ieftin, dar se vând toate. Deși vremea încă nu este rece, vânzările sunt mai mari comparativ cu anul trecut. Nu avem niciun deficit, dar unele poziții nu sunt la depozit. Se vând mai repede și ne-au spus că sunt probleme logistice”, a menționat Sergiu Cupțov, vânzător.

Tot astăzi, ANRE a aprobat un preț de 2.854 de lei/Gcal pentru consumatorii „Termoelectrica”, cu 685 de lei mai mult faţă de actualul tarif. Noile prețuri vor intra în vigoare de la 1 octombrie.

Amintim că ANRE a aprobat și un nou tarif la gazele naturale. Astfel, tot din 1 octombrie, consumatorii vor plăti aproape 30 de lei pentru un metru cub de gaze.

#balteni #Balti #căldură #scumpiri #tarife

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.