La 31 martie 1994, Ungaria a cerut să adere la Uniunea Europeană, iar negocierile au început patru ani mai târziu. Statul a organizat și un referendum privind aderarea, la 12 aprilie 2003. După un proces complex de reforme care au urmat căderii regimului comunist, oficial, Ungaria a devenit stat membru al UE în 2004.

Între 2004 și 2022, țara a primit fonduri de peste 83 de miliarde de euro, de patru ori mai mari decât a plătit în bugetul comun. Fără aderarea la UE, PIB-ul Ungariei ar fi fost cu 20% mai mic, susțin experții economici. 

În cifre, PIB-ul Ungariei în 2004 era de aproximativ 74 de miliarde de euro, iar în 2022 a crescut la 196 miliarde de euro. A crescut în același timp și salariul mediu, de la 450 de euro în 2004, la 1.200 de euro în 2022. La capitolul investiții străine directe (ISD), Ungaria s-a dezvoltat mult. Până la aderare, investițiile în economia națională erau de doar 45 miliarde de euro. În 2022 cifra investițiilor a ajuns să fie de 105 miliarde de euro.

Ungaria a fost al treilea stat, după Malta şi Slovenia, care a spus „DA” Europei. Deşi rezultatele referendumului din Ungaria, din 12 aprilie 2003, au confirmat că majoritatea maghiarilor doresc aderarea la UE, prezenţa la vot a fost foarte scăzută. 38% din electorat a participat la referendum, rezultatul votului find declarat pozitiv. Prin lege, un mimim de 1/4 din electorat trebuie să se prezinte la vot, pentru ca referendumul să fie valid.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.