La 31 martie 1994, Ungaria a cerut să adere la Uniunea Europeană, iar negocierile au început patru ani mai târziu. Statul a organizat și un referendum privind aderarea, la 12 aprilie 2003. După un proces complex de reforme care au urmat căderii regimului comunist, oficial, Ungaria a devenit stat membru al UE în 2004.

Între 2004 și 2022, țara a primit fonduri de peste 83 de miliarde de euro, de patru ori mai mari decât a plătit în bugetul comun. Fără aderarea la UE, PIB-ul Ungariei ar fi fost cu 20% mai mic, susțin experții economici.

În cifre, PIB-ul Ungariei în 2004 era de aproximativ 74 de miliarde de euro, iar în 2022 a crescut la 196 miliarde de euro. A crescut în același timp și salariul mediu, de la 450 de euro în 2004, la 1.200 de euro în 2022. La capitolul investiții străine directe (ISD), Ungaria s-a dezvoltat mult. Până la aderare, investițiile în economia națională erau de doar 45 miliarde de euro. În 2022 cifra investițiilor a ajuns să fie de 105 miliarde de euro.

Ungaria a fost al treilea stat, după Malta şi Slovenia, care a spus „DA” Europei. Deşi rezultatele referendumului din Ungaria, din 12 aprilie 2003, au confirmat că majoritatea maghiarilor doresc aderarea la UE, prezenţa la vot a fost foarte scăzută. 38% din electorat a participat la referendum, rezultatul votului find declarat pozitiv. Prin lege, un mimim de 1/4 din electorat trebuie să se prezinte la vot, pentru ca referendumul să fie valid.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#beneficii economice #proces de aderare #UE #Ungaria

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.