La 29 iulie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Constituția Republicii Moldova. De atunci, Legea supremă a țării a fost supusă mai multor modificări, una dintre care s-a produs la 25 iulie 2003: Autonomia găgăuză a obținut garanții constituționale.

Procesul a început în 2001, când Parlamentul a transmis Comisiei de la Veneția o inițiativă care viza competențele autonomiei într-un nou proiect al Legii Supreme. În martie 2002, un grup de raportori a susținut introducerea în Constituție a prevederilor Legii privind statutul Gagauz-Yeri, iar pe 25 iulie 2003, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia pentru modificare a Constituției cu 76 de voturi din 101.

Potrivit articolului 111 din Constituție, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova.

Potrivit legii, pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt garantate toate drepturile, obligațiile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova. Aici activează organe reprezentative şi executive așa ca Bașcanul, Adunarea Populară, Comitetul executiv, iar pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, dar și alte resurse naturale aflate pe acest teritoriu sunt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

Legea organică ce reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a cel puțin 61 de deputați în Parlament. Proiectul de modificare a legii, ca și alte proiecte de legi care vizează UTA Găgăuzia, se va consulta prealabil cu Adunarea Populară a Găgăuziei.

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră autonomia găgăuză drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

Vasile Șova, fost vicepremier pentru reintegrare: „Parlamentul a adoptat principalele prevederi ale acestei legi în calitate de prevederi constituționale, ceea ce, în opinia mea, a fost o decizie foarte importantă, din punct de vedere al consolidării stabilității și securității în sudul țării. Nu doar în autonomie, ci în general, în stat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomie #Constitutie #Gagauzia

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.