La 29 iulie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Constituția Republicii Moldova. De atunci, Legea supremă a țării a fost supusă mai multor modificări, una dintre care s-a produs la 25 iulie 2003: Autonomia găgăuză a obținut garanții constituționale.

Procesul a început în 2001, când Parlamentul a transmis Comisiei de la Veneția o inițiativă care viza competențele autonomiei într-un nou proiect al Legii Supreme. În martie 2002, un grup de raportori a susținut introducerea în Constituție a prevederilor Legii privind statutul Gagauz-Yeri, iar pe 25 iulie 2003, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia pentru modificare a Constituției cu 76 de voturi din 101.

Potrivit articolului 111 din Constituție, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova.

Potrivit legii, pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt garantate toate drepturile, obligațiile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova. Aici activează organe reprezentative şi executive așa ca Bașcanul, Adunarea Populară, Comitetul executiv, iar pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, dar și alte resurse naturale aflate pe acest teritoriu sunt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

Legea organică ce reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a cel puțin 61 de deputați în Parlament. Proiectul de modificare a legii, ca și alte proiecte de legi care vizează UTA Găgăuzia, se va consulta prealabil cu Adunarea Populară a Găgăuziei.

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră autonomia găgăuză drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

Vasile Șova, fost vicepremier pentru reintegrare: „Parlamentul a adoptat principalele prevederi ale acestei legi în calitate de prevederi constituționale, ceea ce, în opinia mea, a fost o decizie foarte importantă, din punct de vedere al consolidării stabilității și securității în sudul țării. Nu doar în autonomie, ci în general, în stat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomie #Constitutie #Gagauzia

Parlamentul suedez a aprobat miercuri, 11 noiembrie, o revizuire a Constituției care va permite revocarea cetățeniei persoanelor cu dublă cetățenie pe care le-au obținut într-o manieră frauduloasă sau dacă persoanele în cauză au fost condamnate pentru infracțiuni amenințând interesele naționale, transmite Agerpres.

Amendamentul a fost adoptat cu 292 de voturi „pentru” și 51 de voturi „contra”. Viitorului guvern îi va reveni să prezinte un proiect de lege pentru punerea în practică a amendamentului.

Cu acest amendament, va fi posibil să se introducă legi ce prevăd că cetățenia suedeză a persoanelor cu dublă cetățenie poate fi revocată dacă le-au obținut pe o „bază mincinoasă” sau dacă persoanele au fost condamnate pentru infracțiuni ce aduc atingere gravă „intereselor vitale” ale Suediei.

Guvernul în exercițiu, condus de Ulf Kristersson și susținut în parlament de Democrații Suedezi, un partid anti-imigrație, declarase anul trecut că se va gândi la mijloace de a retrage cetățenia persoanelor cu dublă cetățenie condamnate în dosare de infracționalitate organizată.

În acest scop va fi nevoie de o revizuire a Constituției, pentru care este nevoie de două voturi în parlament, separate de un scrutin. Votul de miercuri a fost al doilea.

Viitorului guvern îi va reveni să decidă pașii de urmat, de exemplu definind infracțiunile ce pot duce la pierderea cetățeniei. Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au criticat această măsură.