La 29 iulie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Constituția Republicii Moldova. De atunci, Legea supremă a țării a fost supusă mai multor modificări, una dintre care s-a produs la 25 iulie 2003: Autonomia găgăuză a obținut garanții constituționale.

Procesul a început în 2001, când Parlamentul a transmis Comisiei de la Veneția o inițiativă care viza competențele autonomiei într-un nou proiect al Legii Supreme. În martie 2002, un grup de raportori a susținut introducerea în Constituție a prevederilor Legii privind statutul Gagauz-Yeri, iar pe 25 iulie 2003, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia pentru modificare a Constituției cu 76 de voturi din 101.

Potrivit articolului 111 din Constituție, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova.

Potrivit legii, pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt garantate toate drepturile, obligațiile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova. Aici activează organe reprezentative şi executive așa ca Bașcanul, Adunarea Populară, Comitetul executiv, iar pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, dar și alte resurse naturale aflate pe acest teritoriu sunt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

Legea organică ce reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a cel puțin 61 de deputați în Parlament. Proiectul de modificare a legii, ca și alte proiecte de legi care vizează UTA Găgăuzia, se va consulta prealabil cu Adunarea Populară a Găgăuziei.

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră autonomia găgăuză drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

Vasile Șova, fost vicepremier pentru reintegrare: „Parlamentul a adoptat principalele prevederi ale acestei legi în calitate de prevederi constituționale, ceea ce, în opinia mea, a fost o decizie foarte importantă, din punct de vedere al consolidării stabilității și securității în sudul țării. Nu doar în autonomie, ci în general, în stat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomie #Constitutie #Gagauzia

Debitul apei va rămâne scăzut pe râurile Nistru și Prut, precum și pe majoritatea râurilor mici din Republica Moldova, în perioada 26 septembrie–2 octombrie. Serviciul hidrometeorologic a emis o avertizare hidrologică privind scurgerea redusă a apei și recomandă populației și agenților economici să utilizeze rațional resursele de apă.

Pe râul Nistru a fost instituit Cod Portocaliu, după ce scurgerea apei a ajuns la aproximativ 30% din valorile medii lunare multianuale.

Situația este similară și pe râul Prut. Pe sectorul Criva–Costești este valabil Cod Portocaliu, cu o scurgere de 20–30% din valorile medii lunare multianuale. Între Costești și Ungheni este instituit Cod Galben, unde scurgerea se situează la 35–40%, iar pe sectorul Ungheni–Brânza este din nou Cod Portocaliu, cu 20–30%.

Cele mai reduse valori sunt înregistrate pe unele râuri mici. Pentru Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic și Botna a fost emis Cod Roșu, scurgerea fiind de 10% sau mai puțin din valorile medii. Pe Ichel, tot sub Cod Roșu, aceasta este de aproximativ 15%.

Cod Portocaliu este valabil pentru râul Vilia, unde scurgerea reprezintă circa 20% din valorile medii lunare multianuale. Pe Răut, Bâc, Lunga și Căinar este instituit Cod Galben, cu valori de aproximativ 30–40%.