Jumătate dintre locuitorii unui bloc de pe str. Grenoble din Capitală votează la alegerile locale pe 2 buletine de vot, iar altă – jumătate – pe patru. Se întâmplă din cauza vizei de reședință indicate în pașaport.

La unii cetățeni a fost stipulat „orașul Codru” în acte. La alții, însă, s-a indicat doar că au vize de reședință la adresa indicată, doar în municipiul Chișinău, fără a menționa suburbia.

„Această adresă teritorială se atribuie orașului Codru. Alegătorii de pe această adresă trebuie să fie pe lista electorală din orașul Codru și să voteze pe patru buletine. Ce se întâmplă la modul practic? O parte din alegători, care au în documentul de identitate adresa str. Grenoble 128, au doar înscris municipiul Chișinău, str. Grenoble 128. Sistemul automat îi percepe drept alegători din municipiul Chișinău”, a declarat în studioul Radio Moldova Angelica Caraman.

Șefa CEC afirmă că autoritatea pe care o conduce a lucrat cu registratorul din orașul Codru, pentru a corecta eroarea. Totuși, ea nu exclude că unii cetățeni ar mai putea întâmpina problema.

#alegeri #Angelica Caraman #Botanica #Chisinau #Codru

Unde se termină interesul public și începe invadarea vieții private? Cum verifici o informație atunci când timpul te presează? Și cât de mult poate fi modificat un titlu pentru a atrage atenția? Sunt câteva dintre întrebările discutate la cel de-al treilea workshop din cadrul programului dedicat formării tinerilor jurnaliști de expresie românească din Republica Moldova.

Cu genericul „Jurnalism cu reguli: Despre etică și deontologie (d)in practică”, întâlnirea a fost susținută de Victoria Dumbravă, jurnalistă și manageră media, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu.

Participanții au discutat despre verificarea informațiilor, protejarea surselor, respectarea vieții private și diferența dintre interesul public și simpla curiozitate a publicului. Prin exerciții practice, aceștia au analizat situații în care un jurnalist trebuie să ia decizii rapide, dar să nu piardă din vedere responsabilitatea față de public și față de oamenii despre care relatează.

„Ceea ce face Fundația Myosotis cu acest ciclu de workshop-uri este anume să îi scoată pe acești tineri din fluxul lor cotidian, să le aducă persoane importante și interesante care să le vorbească despre cum se face jurnalism și cum trebuie să facem jurnalism și, de fapt, care este importanța și menirea acestei puteri a patra. Și eu mă bucur să văd acest interes, în primul rând, în rândul tinerilor”, a subliniat Victoria Dumbravă.

Pentru Natalia Rudei, discuția despre etică este relevantă și dincolo de jurnalism, mai ales în domeniul comunicării publice:

„Am ales să vin la acest workshop pentru că și în administrația publică se pune foarte mult accent pe comunicare și am fost foarte curioasă în ceea ce ține de cum trebuie să formulăm etic o informație ca aceasta să ajungă la public.”

Workshop-ul a arătat că jurnalismul responsabil nu înseamnă doar să fii primul care publică o informație, ci și să știi ce verifici, cum formulezi și ce consecințe poate avea ceea ce alegi să transmiți.

Seria de workshop-uri continuă pe 3 octombrie, când Vitalie Cojocari, jurnalist care vine special din București, va discuta cu participanții despre experiența sa și despre secretele vieții de jurnalist. La întâlnire sunt așteptați și tinerii care nu au participat la workshopurile anterioare.

Programul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este realizat de Fundația Myosotis și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.