Femeile din Harkov, Ucraina, sunt supuse unui antrenament militar în cazul unui atac rusesc. Presa internațională transmite că toată lumea este binevenită la curs, indiferent de vârstă și gen.

Locuitoare din Harkov se pregătesc să apere Ucraina, dacă Federația Rusă se va decide asupra unei invazii militare. Într-un reportaj video realizat de Associated Press, se dă de înțeles că femeile o fac în mod voluntar.

La o bază a unor organizații publice, există cursuri de război de gherilă. Război de gherilă este un nume dat unui stil neconvențional de luptă practicat de un număr mic de combatanți (de regulă civili), care utilizează tactici bazate pe mobilitate pentru a lupta contra unei armate mai mari și mai puțin mobile. Trupele de gherilă se folosesc de ambuscade (atragerea inamicului într-un teritoriu nefamiliar și/sau nepropice acestuia) și atacuri-surpriză îndreptate asupra unor ținte vulnerabile din teritoriul inamic.

„Aici sunt instruiți nu doar bărbații, ci și femeile, care nu sunt puține”.

Vârsta cursanților este diferită. Printre aceștia se numără, spre exemplu, Victoria Balesina, în vârstă de 55 de ani. Ea crede că trebuie să fie capabilă să mânuiască armele pentru a riposta într-un moment crucial.

Recent, într-un interviu acordat la mijlocul lunii ianuarie pentru „The Washington Post”, președintele țării vecine, Vladimir Zelenski, nu a exclus ocuparea anume a Harkov-ului de către Rusia.

„Voi fi realist: dacă Rusia decide să invadeze, bineînțeles, o va face în teritorii în care din punct de vedere istoric există oameni care au legături de familie în Rusia. Astfel, poate și motiva. Vor spune că protejează populația de limbă rusă”.

La rândul său, primarul de Harkov, Igor Terehov, a spus că orașul este gata să respingă un potențial invadator.

#antrenament #Harkov #Ucraina

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.