Deși Republica Moldova are una dintre cele mai stricte legislații antifumat din regiune, minorii continuă să aibă acces facil la produse care conțin nicotină, în special la țigările electronice de unică folosință (cunoscute ca „vape-uri”). Un studiu realizat de Societatea de Pediatrie din Moldova, în 2023, arată că 36% dintre adolescenții cu vârste între 10 și 16 ani au declarat că utilizează țigări electronice. Statisticile arată că, în Republica Moldova, unul din trei minori a încercat țigările electronice, care continuă să fie vândute și promovate online, chiar dacă, de trei ani, legea interzice comerțul electronic al acestora.

Astfel, în pofida legislației stricte, tinerii nu doar că au acces la aceste produse, ci le și folosesc frecvent, inclusiv în instituțiile de învățământ. Un vox populi realizat în contextul Zilei Mondiale Fără Tutun scoate la iveală dimensiunile reale ale acestei crize. Fenomenul ia amploare, iar părinții și societatea trag semnale serioase de alarmă cu privire la cât de accesibile au devenit aceste produse.

„Copiii și minorii le folosesc foarte des. Am și un frate mai mic, care e la școală, la gimnaziu – chiar și în clasa lui deja se folosesc țigări electronice. Părinții le dau bani pentru o plăcintă sau o apă, dar ei…”

„Acum, toți tinerii ăștia de 15, 14, 12, 13 ani stau cu fleacul ăsta în gură, fără să știe ce conține.”

Oamenii mai spun că minorii cumpără vape-uri de unică folosință online. Deși comerțul electronic este interzis, aceștia au acces la produse prin rețele sociale, grupuri de Telegram sau diverse site-uri.

„Am văzut multe site-uri și conturi pe Instagram care vând pufuri cu diferite arome și concentrații.”

„Comanzi online și nu îți cer niciun document de identitate. Pur și simplu îți vând. Poate fi pe Telegram, în cel mai rău caz, sau pe site-uri – sunt mai multe variante.”

„Am impresia că nici nu mai trebuie să mergi la magazin. Există o rețea online, iar acolo sunt băieți care fac business, ca în anii ’90, dar într-un alt format.”

Potrivit respondenților, lipsa controalelor, pedepsele ușoare și vânzătorii nepăsători sunt doar câțiva dintre factorii care alimentează fenomenul.

„Trebuie să luptăm cu rețeaua, trebuie să-i pedepsim pentru că vând minorilor. Cum altfel? N-au voie! Eu sunt lucrător comercial și nu înțeleg cum se poate. Și la mine au venit, dar imediat am întrebat: vârsta? Buletinul? Trebuie sancționați, prinși și amendați!”

„Pentru cei care încalcă legea, pedepsele ar trebui să fie cât mai mari. Eu cred că o singură amendă serioasă e suficientă pentru ca să nu mai repete.”

„Sunt mai ceva ca mierea. Statul e vinovat că le permite să fie vândute.”

Potrivit Serviciului Vamal, în 2023, în Republica Moldova au fost importate 6.500 de litri de lichid pentru vape-uri, iar în 2024 cifra s-a dublat, cea mai mare parte a vânzărilor având loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în cel puțin 30 de magazine online, inclusiv pe rețelele sociale precum Instagram, TikTok și Telegram. Tendința a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1.128 de conturi online care promovau produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor aplicate, în valoare totală de aproximativ un milion de lei, această practică continuă nestingherită.

#Moldova #vape-uri #video

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.