Situația refugiaților din Ucraina aflați pe teritoriul Moldovei a fost discutată în cadrul Clubului de presă, organizat de Institutul pentru Inițiative Strategice, în parteneriat cu Centru Analitic Independent „Expert-Grup’’ și Fundația Soros Moldova.

Conform datelor oferite de UNHCR, începând cu 24 Februarie 2022 și până în 16 mai 2023, circa 822,422 de refugiați ucraineni au trecut frontiera Republicii Moldova. Din aceștia, aproape 101,835 continuă să se afle pe teritoriul țării.

Pentru a adresa problema statutului nedefinit al refugiaților stabiliți în Moldova, Guvernul a adoptat, la 8 februarie 2023, o hotărâre prin care acordă protecție temporară refugiaților ucraineni.

Deși mecanismul de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina a fost conceput pentru a facilita șederea acestora pe teritoriul Moldovei, modul în care acesta este pus în aplicare a trezit îngrijorări atât în rândul potențialilor beneficiari, cât și a societății civile.

Victoria Olari, expertă asociată, IPIS: „Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale din 10 mai 2023 prevede că din 15 mai 2023, termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor refugiate din Ucraina care nu au obținut o formă de protecție sau un alt drept de ședere va constitui 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Decizia va afecta negativ majoritatea refugiaților care, din varii motive, încă nu au reușit să aplice pentru protecție temporară”.

Conform unui studiu efectuat de Congresul Național al Ucrainenilor, circa 78% din ucraineni aflați în țară au solicitat sau intenționează să solicite protecție temporară în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Irene Basul, reprezentanta Congresului Național al ucrainenilor în Moldova: „Vedem o urgență de simplificarea procedurii de acordarea statutului de protecție temporară, cel puțin în ceea ce privește obținerea certificatului privind adresa de reședință. Statutul de protecție temporară ar trebui să ofere ucrainenilor posibilitatea să rămână aici, și nu să creeze obstacole suplimentare”.

Există loc de îmbunătățire și în alte domenii, cum ar fi educația sau sănătatea și oferirea locurilor de muncă.

Vitalie Sprînceană, redactor Platzforma: „Problemele cu care se confrunta refugiații sunt arhicunoscute și sunt tradiționale. Este vorba de hiperconcentrarea locurilor de munca în anumite zone, și anume Chișinău și în jurul Chișinăului. De foarte multe ori în proximitatea zonelor în care stau refugiații temporar, nu sunt locuri de muncă, de exemplu Dondușeni sau Râșcani”.

Războiul din Ucraina și criza refugiaților continuă să fie un test de rezistență, maturitate și solidaritate pentru Republica Moldova. Atât autoritățile statului, cât și cetățenii moldoveni au demonstrat voință de a ajuta țara vecină să treacă prin această perioadă complicată. Acest efort poate fi conjugat împreună cu partenerii și instituțiile internaționale, pentru a asigura un trai decent, sigur și demn ucrainenilor care caută refugiu în Moldova.

#ajutor #Expert Group #război Ucraina #refugiați ucraineni #Republica Moldova #Soros Moldova

Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății de pe strada Gheorghe Cașu va fi transformat într-un centru comprehensiv de reabilitare, parte a unei rețele naționale de recuperare a pacienților, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, joi, 13 august, în cadrul unei vizite la instituție.

„Noi vedem în această instituție un potențial enorm al remodelării, să preia, să fie un centru comprehensiv cu rețeaua națională de reabilitare”, a declarat ministrul pentru Realitatea.md.

Potrivit lui Gasnaș, toate spațiile spitalului vor fi reparate și aduse la standarde europene, iar instituția își va schimba complet misiunea.

„Toată instituția va avea doar o singură misiune, o misiune pentru reabilitare de toate tipurile, pentru că lumea trebuie să înțeleagă că reabilitarea nu este doar fizioprocedură”, a explicat ministrul.

El a subliniat că, în ultimii ani, statul a investit prioritar în componenta acută, terapii intensive și servicii de urgență, însă tratamentul pacienților nu se încheie odată cu depășirea fazei critice.

„Cea mai mare problemă a pacienților este ce fac după, pentru că pacienții supraviețuiesc mai mult acum și au nevoie de continuitatea tratamentului”, a spus Gasnaș.

Potrivit proiectului, la Chișinău va funcționa un centru comprehensiv de reabilitare pentru adulți, în timp ce componenta pediatrică va fi preluată de Centrul de Reabilitare Republican pentru Copii, alături de centre regionale în teritoriu. Proiectul a fost pregătit începând cu 2023–2024, iar pentru componenta de reabilitare au fost alocate 45 de milioane de euro.

„Aici vom reabilita toate etajele și toată instituția va fi remodelată, inclusiv cu toate dispozitivele necesare de ultimă generație, pentru ca pacienții să se recupereze cât mai precoce”, a mai spus ministrul.

Potrivit lui Gasnaș, lucrările de reparație vor începe peste o lună, pe etaje, iar pacienții vor avea acces treptat la secțiile renovate. Remodelarea completă a centrului este planificată să dureze între un an și jumătate și doi ani, timp în care instituția urmează să fie conectată cu rețeaua de centre regionale aflată în construcție.