Situația refugiaților din Ucraina aflați pe teritoriul Moldovei a fost discutată în cadrul Clubului de presă, organizat de Institutul pentru Inițiative Strategice, în parteneriat cu Centru Analitic Independent „Expert-Grup’’ și Fundația Soros Moldova.

Conform datelor oferite de UNHCR, începând cu 24 Februarie 2022 și până în 16 mai 2023, circa 822,422 de refugiați ucraineni au trecut frontiera Republicii Moldova. Din aceștia, aproape 101,835 continuă să se afle pe teritoriul țării.

Pentru a adresa problema statutului nedefinit al refugiaților stabiliți în Moldova, Guvernul a adoptat, la 8 februarie 2023, o hotărâre prin care acordă protecție temporară refugiaților ucraineni.

Deși mecanismul de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina a fost conceput pentru a facilita șederea acestora pe teritoriul Moldovei, modul în care acesta este pus în aplicare a trezit îngrijorări atât în rândul potențialilor beneficiari, cât și a societății civile.

Victoria Olari, expertă asociată, IPIS: „Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale din 10 mai 2023 prevede că din 15 mai 2023, termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor refugiate din Ucraina care nu au obținut o formă de protecție sau un alt drept de ședere va constitui 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Decizia va afecta negativ majoritatea refugiaților care, din varii motive, încă nu au reușit să aplice pentru protecție temporară”.

Conform unui studiu efectuat de Congresul Național al Ucrainenilor, circa 78% din ucraineni aflați în țară au solicitat sau intenționează să solicite protecție temporară în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Irene Basul, reprezentanta Congresului Național al ucrainenilor în Moldova: „Vedem o urgență de simplificarea procedurii de acordarea statutului de protecție temporară, cel puțin în ceea ce privește obținerea certificatului privind adresa de reședință. Statutul de protecție temporară ar trebui să ofere ucrainenilor posibilitatea să rămână aici, și nu să creeze obstacole suplimentare”.

Există loc de îmbunătățire și în alte domenii, cum ar fi educația sau sănătatea și oferirea locurilor de muncă.

Vitalie Sprînceană, redactor Platzforma: „Problemele cu care se confrunta refugiații sunt arhicunoscute și sunt tradiționale. Este vorba de hiperconcentrarea locurilor de munca în anumite zone, și anume Chișinău și în jurul Chișinăului. De foarte multe ori în proximitatea zonelor în care stau refugiații temporar, nu sunt locuri de muncă, de exemplu Dondușeni sau Râșcani”.

Războiul din Ucraina și criza refugiaților continuă să fie un test de rezistență, maturitate și solidaritate pentru Republica Moldova. Atât autoritățile statului, cât și cetățenii moldoveni au demonstrat voință de a ajuta țara vecină să treacă prin această perioadă complicată. Acest efort poate fi conjugat împreună cu partenerii și instituțiile internaționale, pentru a asigura un trai decent, sigur și demn ucrainenilor care caută refugiu în Moldova.

#Expert Group #refugiați ucraineni #război Ucraina #Soros Moldova #ajutor #Republica Moldova

Au trecut 51 de zile de când SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului, pe 28 februarie. În acest interval, lumea a pierdut peste 50 de miliarde de dolari din petrolul brut, potrivit agenției de știri Reuters și analiștilor, iar repercusiunile ar putea fi resimțite încă mulți ani de acum înainte, transmite g4media.ro.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat vineri, 17 aprilie curent, că Strâmtoarea Ormuz a fost „complet” redeschisă, după ce Teheranul o închiseseră efectiv.

De la începutul războiului, peste 500 de milioane de barili de țiței și condensat au fost scoși de pe piața globală, potrivit datelor Kpler.

O întrerupere istorică

Aceasta este cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu energie din istoria modernă, se afirmă.

Este echivalent cu faptul că niciun vehicul nu ar circula pe niciun drum la nivel global timp de 11 zile, a declarat Iain Mowat, analist principal la Wood Mackenzie.

Pe parcursul lunii martie, țările arabe din Golf au pierdut aproximativ opt milioane de barili din producția de țiței – aproape cât producția combinată a Exxon Mobil și Chevron.

Având în vedere că prețurile țițeiului au fost în medie de aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul războiului, volumele lipsă reprezintă aproximativ 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, a declarat Johannes Rauball, analist senior pentru țiței la Kpler.

Consecințe pe termen lung

Chiar și cu strâmtoarea presupus a fi deschisă, se așteaptă ca recuperarea producției și a fluxurilor să fie un proces lent.

Kpler a declarat că stocurile globale de țiței onshore au scăzut cu 45 de milioane de barili până în prezent în această lună.

Câmpurile de țiței din Kuweit și Irak ar putea, de asemenea, să aibă nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la nivelurile normale de funcționare, a spus Rauball.

În plus, daunele aduse capacității de rafinare și complexului de GNL Ras Laffan din Qatar înseamnă că refacerea completă a infrastructurii energetice regionale ar putea dura ani de zile.